Află în articol mai multe despre lupta președintelui Franței, Emmanuel Macron, pentru apărarea Acordului Economic și Comercial Cuprinzător (CETA) dintre Uniunea Europeană și Canada.

Cea mai recentă vizită a președintelui francez Emmanuel Macron în Canada i-ar putea oferi un prim gust al noii sale normalități.

În timpul călătoriei sale la Montreal și Ottawa, după Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, se așteaptă ca Macron să dedice timp apărării Acordului Economic și Comercial Cuprinzător (CETA) dintre Uniunea Europeană și Canada.

Deși capitolele din CETA privind liberul schimb de mărfuri au intrat provizoriu în vigoare în 2017, unele parlamente naționale ale țărilor UE trebuie încă să îl ratifice și, cel puțin pe hârtie, pot bloca punerea ulterioară în aplicare.

Cu toate acestea, având în vedere că majoritatea țărilor membre ale UE au sprijinit deja CETA, este foarte puțin probabil ca Franța să poată aduna voturile necesare pentru a anula întregul acord - în ciuda oricăror promisiuni fantastice oferite de parlamentarii francezi protecționiști și de membrii noului Guvern al țării, care a fost anunțat sâmbătă.

Deși CETA a adus beneficii multor agricultori și producători francezi, acordul a căzut victimă politicii ostile și opiniei publice. Acesta este contestat de agricultorii francezi care se tem de concurența omologilor lor canadieni, de ONG-urile de mediu și de aproape toate partidele politice, cu excepția celui al lui Macron. Senatul francez a respins tratatul în cadrul unui vot la începutul acestui an, iar noul Guvern este mai protecționist decât predecesorii săi.

Opozanți ai acordului

Cu noul ministru al Agriculturii, Annie Genevard, și cu ministrul debutant al Comerțului, Sophie Primas, care se opun deschis acordului și cu o majoritate parlamentară pregătită să îl respingă, lui Macron îi va fi și mai greu să ofere Canadei tipul de asigurări privind viitorul CETA pe care Ottawa le va căuta probabil.

„Trebuie să fie extrem de atent, să dea dovadă de inteligență și să nu-și declare sprijinul pentru CETA, pentru că va întoarce mulți oameni împotriva sa”, a declarat André Chassaigne, un deputat comunist care este autorul unei rezoluții pentru organizarea unui nou vot parlamentar privind CETA.

Roland Lescure, fostul ministru francez al Industriei și un deputat care îi reprezintă pe cetățenii francezi care locuiesc în Canada și Statele Unite, a declarat că este îngrijorat de faptul că reacția împotriva CETA și orientarea protecționistă a Parisului ar putea pune în pericol viitoarele negocieri comerciale.

„Este un tratat de care au beneficiat toate sectoarele franceze și care nu a făcut niciun rău... dacă nu putem semna un tratat de liber schimb cu Canada, cu cine putem?”, a declarat Lescure pentru POLITICO.

Când Senatul Franței a dat prima lovitură asupra CETA, acesta l-a forțat pe premierul de atunci, Gabriel Attal, să se angajeze rapid într-o misiune de control al pagubelor pentru a asigura Ottawa că Franța susține în continuare acordul.  

Attal a plecat acum, iar în locul său se află Michel Barnier - un membru al partidului de dreapta Les Républicains, un partid care a jucat un rol decisiv în respingerea pactului comercial în Senat.

Adversarii lui Macron, inclusiv Les Républicains, au dorit să continue prima lor lovitură împotriva CETA cu un vot în cea mai puternică cameră inferioară a legislativului francez, Adunarea Națională. Guvernul anterior a refuzat să supună chestiunea la vot și a propus în schimb amânarea discuțiilor până după alegerile europene din iunie.

După ce partidul Adunarea Națională de extremă dreapta a triumfat la votul pentru UE, Macron a convocat alegeri parlamentare anticipate, care au dus la un Parlament fără o majoritate clară. Cu toate acestea, au readus mai mulți protecționiști în Adunarea Națională, ceea ce înseamnă că acordul comercial UE-Canada ar avea șanse mici sau deloc de a supraviețui unui vot parlamentar.

De data aceasta, în loc să apere acordul, Guvernul francez - condus de Barnier, Genevard și Primas - ar putea să se alăture corului oponenților CETA și să încerce să îl distrugă.

Aceasta în ciuda faptului că, în UE, cele 27 de țări membre ale blocului deleagă responsabilitatea pentru politica comercială executivului său de la Bruxelles. Șaptesprezece au ratificat deja CETA - ceea ce înseamnă că Franța, chiar dacă ar dori să anuleze acordul, ar eșua probabil în fața majorității covârșitoare pro-acord.

Singura consecință imediată a unei respingeri ar fi că unele dispoziții ale acordului, inclusiv cele care instituie o autoritate de soluționare a litigiilor însărcinată cu soluționarea cazurilor legate de acord, nu ar intra în vigoare.

Exporturile franceze către Canada au crescut cu 33% între 2017, anul intrării în vigoare a acordului, și 2023, potrivit datelor Ministerului francez de Externe. Însă principalul lobby al agricultorilor francezi, FNSEA, se opune CETA, deoarece se teme că creșterea importurilor canadiene ar putea avea loc în detrimentul agriculturii franceze.

”Noi nu am obținut nimic”

De cealaltă parte a Atlanticului, unii sunt, de asemenea, nemulțumiți de un acord care, în opinia lor, a avantajat exportatorii din UE mai mult decât canadienii.

„Mă străduiesc să găsesc pe cineva din agricultura canadiană care să creadă că acest acord a avantajat Canada. Europenii au obținut exporturi de carne de vită și brânză, iar noi nu am obținut nimic”, a declarat John Masswahl de la Asociația Canadiană a Crescătorilor de Bovine.

Chiar dacă Adunarea Națională are ocazia să voteze acordul și să îl respingă, nu ar exista consecințe imediate. Guvernul francez poate decide în continuare dacă notifică sau nu Bruxelles-ului eșecul procesului de ratificare - așa cum a făcut Ciprul, țară membră a UE.

Dacă noul Guvern francez ar decide să ignore votul parlamentar și ar refuza să notifice, „ar fi desigur foarte criticat”, a declarat Elvire Fabry, expert în comerț la Institutul Jacques Delors.

În conformitate cu normele UE, dacă o țară din UE informează Bruxelles-ul că nu a ratificat CETA, „aplicarea provizorie trebuie să fie și va fi încheiată”.

Lucrurile sunt mai complexe deoarece, după aceea, Comisia Europeană ar trebui să elaboreze o propunere de încetare a aplicării provizorii a acordului, iar această propunere trebuie să fie adoptată de o majoritate calificată - cu alte cuvinte, de cel puțin 15 țări membre reprezentând 65% din populația UE.

Unii speră că Barnier și Les Républicains s-ar putea răzgândi acum că guvernează cu Macron.

Partidul lui Barnier a sprijinit inițial pactul la începutul negocierilor dintre Bruxelles și Ottawa, în 2009, când Nicolas Sarkozy era președinte, pentru a se opune în timpul guvernării Macron în scopuri politice.

Orice s-ar întâmpla, atitudinea Franței față de CETA va fi urmărită îndeaproape la Bruxelles, deoarece va arăta dacă, cu acest nou Guvern, Franța se va opune altor acorduri de liber schimb care sunt în discuție. În timp ce Macron poate susține CETA, el s-a opus ferm unui acord între UE și țările sud-americane din blocul Mercosur.

„În Franța de astăzi nu mai există multe persoane care să fie în favoarea acordurilor comerciale”, a declarat Fabry.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News