Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Linia de succesiune a Casei Regale a României. Legea Salică, abolită
Titlurile Membrilor Casei Regale a Romaniei, precum si Ordinea de Succesiune sunt determinate de Normele Organice ale Casei Regale a Romaniei, potrivit site-ului familiaregală.ro.
Astfel, potrivit acestora, Seful actual al Casei Regale a Romaniei este Majestatea Sa Mihai I, Rege al Romaniei (jure sanguinis). Actuala Consoarta a Sefului Casei Regale a Romaniei este Majestatea Sa Ana, Regina Romaniei (ad personam) si Printesa de Bourbon-Parma (jure sanguinis).
Actualul Mostenitor la Sefia Casei Regale a Romaniei este Alteta Sa Regala Margareta, Principesa Mostenitoare a Romaniei (jure sanguinis), care va fi de acum inainte si va ramane dupa decesul Majestatii Sale Regelui Custode al Coroanei Romaniei (ad personam). Actualul consort al Mostenitoarei la Sefia Casei Regale a Romaniei este Alteta Sa Regala Radu, Principe al Romaniei (ad personam).
Membrii Casei Regale a Romaniei sunt urmatorii: Alteta Sa Regala Elena, Principesa Romaniei (jure sanguinis); Alteta Sa Regala Sofia, Principesa Romaniei (jure sanguinis); Alteta Sa Regala Maria, Principesa Romaniei (jure sanguinis).
Soții si copiii Altețelor Lor Regale Principesele nu dețin titluri personale.
Ordinea de Succesiune la Tron si la Sefia Casei Regale a Romaniei este bazata pe principiul primogeniturii cu preferinta masculina, Normele Organice abrogand astfel principiul salic al primogeniturii masculine absolute, cu excluderea femeilor si a descendentilor lor. Practic, in prezent, aceasta este urmatoarea:
1. ASR Principesa Mostenitoare Margareta a Romaniei, Custode al Coroanei Romaniei (n. 1949);
2. ASR Principesa Elena a Romaniei (n. 1950);
3. Elisabeta Karina de Roumanie (n. 1989), sora lui Nicholas Medforth-Mills, căruia i s-a retras titlul de principe;
4. ASR Principesa Sofia a Romaniei (n. 1957);
5. Elisabeta Maria Biarneix (n. 1999);
6. ASR Principesa Maria a Romaniei (n. 1964).
Modificari ale liniei succesorale se pot aduce prin decizia Sefului Casei Regale a Romaniei.
Succesiunea după principiul primogeniturii cognatice cu preferință masculină
La data de 10 iunie 1948, la scurtă vreme după abdicarea la care a fost silit de guvernul instaurat de sovietici, Regele Mihai se căsătorea la Atena cu Principesa Ana de Bourbon-Parma. Cuplul regal au avut cinci fete, care nu aveau dreptul de succesiune la tronul României, potrivit Constituției de la 29 martie 1923.
Totuși, la data de 30 decembrie 2007, într-o ceremonie privată la Castelul Săvârșin, Regele Mihai a promulgat noul Statut al Casei Regale, care abolește Legea Salică potrivit careia femeilor le era interzisa ascensiunea la tron. Potrivit noului statut, „Coroana României va trece de la Șeful Casei Regale la primul născut bărbat, și, în lipsa unui bărbat, la prima născută femeie." (Anexa I.C).
[citește și]
Normele Fundamentale consfințesc astfel ordinea de succesiune cunoscută în dreptul constituțional monarhic drept primogenitura cognatică cu preferință masculină. Potrivit acestui sistem, femeile pot moșteni tronul atunci când nu au niciun frate în viață și când frații morți nu au niciun moștenitor legitim.
Acest sistem este în vigoare în Spania, Monaco și Tailanda, și a fost în vigoare în Portugalia și în Regatul Unit.
"Fiica mea cea mare, Principesa Margareta, va fi succesorul meu dinastic si Sef al Casei Regale a Romaniei, dupa moartea mea. In cazul in care Natiunea romana si Parlamentul Romaniei vor considera potrivita folosirea monarhiei ca forma de guvernamant, solicit Parlamentului sa renunte la aplicarea Legii Salice, care nu corespunde nici drepturilor din Europa de astazi, nici valorilor societatii romanesti. Pana cand aceste lucruri se vor intampla, Principesa Margareta va ramane, dupa moartea mea, Seful Casei Regale a Romaniei si Custode al Coroanei Romaniei", se arata in anexa documentului semnat de Regele Mihai si intitulat „Normele Fundamentale ale Familiei Regale a Romaniei".
Descendenții lui Carol al II-lea, excluși de la succesiune
Prin documentul semnat la Săvârșin se mai stabilea ca descendentii Regelui Carol al II-lea, pe orice ramura colaterala, isi vor pastra apelativul si rangul care le-a fost acordat in timpul domniei sale.
„Potrivit dorintei si precedentei stabilite de Majestatea Sa, acesti descendenti vor continua sa fie exclusi din linia de succesiune si nu vor fi membri ai Casei Regale a Romaniei", se precizeaza in noul statut. De asemenea, in document se arata ca „nicio persoana nascuta in principal ca membru al unei Case Regale sau Princiare straine nu poate intra in linia de succesiune a Casei Regale a Romaniei si nu se poate bucura de vreun alt privilegiu dinastic, fara exceptie".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
casa regala
descendenti carol al ii-lea
legea salica
linia succesiune
principesa margareta
principiul primogeniturii cognatice
regele mihai
