Legea pensiilor speciale, în analiza comisiilor din Senat pentru punerea în acord cu decizia CCR

Comisiile pentru muncă, juridică, apărare şi constituţionalitate ale Senatului vor analiza, marţi, Legea pensiilor speciale pentru punerea în acord cu decizia CCR.

Premierul Marcel Ciolacu a afirmat, luni, că prin amendamentele depuse la legea pensiilor speciale se încheie ”anomaliile” privind plata unor pensii mai mari decât câştigurile obţinute în perioada de activitate şi calculul pensiei în funcţie de veniturile din ultima lună.

”Am făcut ultimele modificări, conform cerinţei CCR. Nu mai era în discuţie impactul, fiindcă, oricum, impactul nu e pentru trecut, e pentru viitor. Nicio lege nu poate fi aplicată în trecut, tot timpul actul e pentru viitor. S-a acceptat impozitarea peste salariul mediu pe economie cu încă zece procente şi calculul pensiei la magistraţi pe ultimele 48 de luni, pentru că singura temă a rămas în zona magistraţilor. (...)

Cred că, cu puţin efort, ar putea să treacă de Senat, ca săptămâna viitoare să treacă de Camera Deputaţilor, în eventualitatea în care există iarăşi un atac la CCR să avem timp să ne încadrăm”, a declarat prim-ministrul.

De asemenea, premierul a subliniat importanţa aplicării aceloraşi reguli şi a eliminării excepţiilor. ”Urmează pe urmă să vină Ministerul de Finanţe cu Banca Mondială, ei fac calculul de impact. Dar, este unul acceptat. Ca în multe alte probleme pe care le-a avut România, cred că cel mai important este să se creeze un 'T' zero, de unde să ştim exact regulile. Şi regulile, totuşi, să fie la toată lumea la fel”, a explicat Ciolacu, conform Agerpres.

Ce spune CCR

Cu unanimitate de voturi, Curtea Constituțională Română ”a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite și a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art.2-11 din Legea privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

În esență, dispozițiile criticate condiționează dreptul la pensie de neexercitarea dreptului la muncă, limitându-l până la anihilare, ceea ce atrage încălcarea art.1 alin.(5) și art.47 alin.(2) din Constituție. Or, Curtea a reținut că excluderea sau limitarea unui drept/libertăți fundamentale nu mai reflectă o chestiune de proporționalitate, ci una de eliminare a unei valori fundamentale în stat [respectarea drepturilor și libertăților fundamentale – art.1 alin.(3) din Constituție].

Curtea a constatat și că o condiționare a exercitării dreptului la muncă de neexercitarea dreptului la pensie echivalează cu excluderea unei categorii socio-economice de la posibilitatea de a ocupa o funcție în sectorul public, ceea ce este inadmisibil. Un drept fundamental sau exercitarea acestuia nu poate exclude beneficiul altui drept fundamental, de asemenea reglementat în Constituție, întrucât s-ar crea regimuri juridice paralele în funcție de drepturile aflate în discuție.

De asemenea, având în vedere că dreptul fundamental la pensie nu permite posibilitatea suspendării plății pensiei și nici pierderea cuantumului pensiei aferent perioadei de suspendare, Curtea a constatat că se încalcă și dreptul de proprietate garantat de art.44 din Constituție;” se arată în comunicatul de presă al CCR.

Citește și: Marcel Ciolacu vrea să treacă în Parlament „în două săptămâni” amendamentele la pensiile speciale pentru a închide cererea PNRR numărul 3

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News