Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
LEGEA EDUCAȚIEI. Universitatea Bucureşti cere rediscutarea OUG
LEGEA EDUCAȚIEI. Universitatea Bucureşti cere MEN rediscutarea modificărilor la LEGEA EDUCAȚIEI, criticând prevederile legate, între altele, de durata mandatului de rector şi de formula de reorganizare a învăţământului postliceal, dar şi pe cea care "creează premisele eliminării incompatibilităţilor".
LEGEA EDUCAȚIEI. Universitatea din Bucureşti îşi reafirmă misiunea de a contribui la conturarea unor politici publice care să servească creşterii calitative a educaţiei în România şi, în acest sens, îşi exprimă contrarietatea privind faptul că nu a fost consultată nici în privinţa elaborării OUG 49/2014, nici în privinţa redactării comunicatului referitor la această ordonanţă din partea Consiliului Naţional al Rectorilor, organism care se poziţionează în calitatea de "reprezentant al mediului universitar".
Citește și: Remus Pricopie, replică la Traian Băsescu pe Legea educației
"Avem tot dreptul să ne întrebăm dacă cele circa 3.000 de cadre didactice titulare şi asociate din comunitatea academică a Universităţii din Bucureşti sunt considerate un segment irelevant al mediului universitar românesc. Considerăm nedemocratică şi dăunătoare sistemului de învăţământ modificarea masivă şi repetată a Legii Educaţiei Naţionale, lege organică, prin Ordonanţă de Urgenţă, fără o dezbatere publică prealabilă a modificărilor propuse şi fără consultarea prealabilă a instituţiilor marcante de învăţământ, cum este Universitatea din Bucureşti", se arată în comunicatul al instituției.
LEGEA EDUCAȚIEI. UB consideră că ordonanţa aduce şi o serie de clarificări şi de detalieri binevenite, printre acestea amintind posibilitatea oferită universităţilor de a înfiinţa unităţi de învăţământ preuniversitar proprii, de a acorda ajutoare propriilor angajaţi aflaţi în dificultate, de a creşte cu până la 10 la sută cifrele de şcolarizare stabilite de ARACIS în beneficiul studenţilor internaţionali şi posibilitatea studenţilor de a opta, la înscrierea la un al doilea program de studii în cadrul aceluiaşi ciclu de învăţământ, pentru care dintre cele două - cel efectuat anterior sau cel de al doilea - să plătească şcolarizarea.
Citește și: Principalele prevederi ale OUG care a modifica Legea Educației
LEGEA EDUCAȚIEI. "Universitatea din Bucureşti îşi exprimă însă nedumerirea şi îngrijorarea faţă de alte prevederi din actuala OUG, care, în loc să limpezească legislaţia educaţională în vigoare, o fac încă şi mai confuză, lăsând loc unor abuzuri, în niciun caz profitabile pentru buna funcţionare a sistemului sau care par mai degrabă soluţii de expedient, cu miză imediată, pentru probleme grave cu care se confruntă educaţia din România", se arată în comunicat.
LEGEA EDUCAȚIEI. O altă observaţie se referă la specificaţiile Legii Educaţiei (art. 213) privind durata pentru care o personă poate exercita funcţia de rector în aceeaşi universitate, apreciind că acestea sunt înlocuite cu precizări neclare, interpretabile - nu "mai mult de două mandate succesive, complete" - ce pot fi speculate pentru prelungirea sine die a unui mandat.
"Universitatea din Bucureşti consideră inadecvată contextului actual românesc suspendarea legală a limitărilor temporale pentru exercitarea funcţiei supreme într-o universitate, cu atât mai mult atunci când actuala OUG pare să fie destinată obţinerii acesteia prin mijloace discutabile - suspendarea temporară a mandatului etc", se arată în comunicat.
Citește și: Avocatul Poporului analizează dacă va sesiza CC privind OUG 49/2014 referitoare la Legea educației
LEGEA EDUCAȚIEI. "Se stipulează că se pot înfiinţa şcoli postliceale în colegii din cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate. Universităţile nu mai organizează, după implementarea sistemului Bologna, învăţământ superior de scurtă durată prin colegii. Dacă se intenţionează oferirea acestei oportunităţi (înfiinţarea de şcoli postliceale) pentru universităţi, atunci nu se justifică precizarea existenţei colegiilor. Prevederea e importantă deoarece din anul universitar 2015-2016 universităţile pot solicita finanţare de la buget pentru aceste şcoli postliceale (învăţământ terţiar non-universitar)", se precizează în comunicat.
Universitatea București nu este de acord cu o nouă sesiune de bacalaureat
LEGEA EDUCAȚIEI. UB nu este de acord nici cu posibilitatea organizării unei sesiuni speciale de bacalaureat, la latitudinea Ministerului Educaţiei, precizând că o astfel de măsură grevează asupra credibilităţii şi importanţei acestei evaluări naţionale. De asemenea, sursa citată nu consideră oportună organizarea de cursuri de pregătire pentru un examen de certificare cum este bacalaureatul în cadrul unor instituţii al căror obiect de activitate se află în afara ciclului de studii testat.
LEGEA EDUCAȚIEI. O altă prevedere contestată este introducerea posibilităţii certificării pentru profesia didactică pe două rute alternative, masteratul didactic de doi ani (care nu este încă reglementat şi nu sunt prevederi cu privire la condiţiile în care se poate organiza şi desfăşura) şi programele (în vigoare) de pregătire psihopedagogică de nivel I şi II realizate prin departamentele de specialitate nu poate reprezenta decât o schemă de tranziţie.
LEGEA EDUCAȚIEI. Universitatea bucureşteană atrage atenţia şi asupra modificărilor aduse studiilor doctorale, arătând că o decizie de schimbare a politicilor în domeniu, în sensul deschiderii oportunităţilor pentru studiu în regim cu frecvenţă redusă creşte riscurile unor interpretări mult prea informale date studiilor doctorale şi diminuează componenta de cercetare avansată pe care orice program doctoral trebuie să o presupună.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
aracis
legea educatiei
modificari
rediscutare
universitatea bucuresti
