Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Legea care distruge peste 40.000 locuri de muncă în România. Vlad Soare: Peste 66% dintre angajați sunt femei
Fotografie de la Karolina Grabowska: https://www.pexels.com/ro-ro/fotografie/matematica-tiin-a-exacta-creion-manual-6958531/
În acest moment sunt, în Parlament, câteva proiecte de lege care atacă un domeniu distrugând foarte multe locuri de muncă.
Ne referim la jocurile de noroc. Despre acest ne-a vorbit președintele Fedbet, Soare Vlad-Cristian, la DC News și DC News TV.
Soare Vlad-Cristian
„Ne dorim să existăm în continuare. Ar fi un impact care s-ar răsfrânge peste 40.000 de angajați. Acești oameni ar rămâne șomeri. La un moment dat, ni s-a dat un răspuns impertinent: „Ce, domnule, ce angajați? Ăia care stau la tejghea?!” Este o modalitate foarte naivă de a vedea această industrie.
Industria jocurilor de noroc este formată și din oameni care termină facultăți și care, în funcție de specialitate, astăzi, în România, nu au unde altundeva să lucreze. De exemplu, dacă termini Matematică - Statistică, te poți angaja fie la un institut de cercetare - unde sunt foarte puține locuri, fie în industria jocurilor de noroc. Noi, în industria jocurilor de noroc, avem nevoie de acești oameni. Sunt oameni foarte bine pregătiți. În momentul în care restrângi activitatea, vei restrânge și locurile de muncă. Cred că peste 66% dintre angajați sunt femei. Subiectul trebuie gândit și din perspectiva aceasta. Sunt foarte multe componente pe care cei care au propus aceste proiecte nu le-au luat în considerare”, a zis Soare Vlad-Cristian la DC News și DC News TV.
Industria de jocuri de noroc plătește taxe zilnice de aproximativ 3 milioane de euro, având un grad de conformare de peste 98% și mai mult de 40.000 de locuri de muncă asigurate. Un procent de 4% din sumele colectate la bugetul de stat de la operatorii economici care desfășoară activități în domeniul jocurilor de noroc este direcționat anual către Fondul cinematografic pentru încurajarea și susținerea industriei cinematografice, iar o contribuție de 0,5% din veniturile realizate merge către Fondul Cultural Național. De asemenea, 1%, respectiv 0.2% din taxele prevăzute de legea specială a jocurilor de noroc merg către Comitetul Olimpic și Sportiv Român și Comitetul Național Paralimpic. Efectul jocurilor de noroc asupra economiei românești nu se limitează doar la plata taxelor, companii care furnizează servicii în domenii precum real estate, marketing, contabilitate sau IT fiind printre partenerii tradiționali ai acestora.
CITEȘTE ȘI: Cine e cel mai mare câștigător din România la jocurile de noroc. Anual, ia cel mai mare premiu. Sorin Georgescu: Suma e 1,5 miliarde euro - https://www.dcnews.ro/cine-e-cel-mai-mare-castigator-din-romania-la-jocurile-de-noroc-anual-ia-cel-mai-mare-premiu-sorin-georgescu-suma-e-1-5-miliarde-euro_915819.html
CITEȘTE ȘI: Avertisment după propunerile de lege pentru industria jocurilor de noroc. "Deci e un fel de mecanism de şantaj?" - https://www.dcnews.ro/avertisment-dupa-propunerile-de-lege-pentru-industria-jocurilor-de-noroc-deci-e-un-fel-de-mecanism-de-santaj_915771.html
Vedeți mai multe aici:
VEZI ȘI CE SPUN ECONOMIȘTII DESPRE REDUCEREA ACTIVITĂȚII UNOR OPERATORI ECONOMICI
În contextul apariției tot mai multor discuții referitoare la necesitatea adoptării unor proiecte de lege prin care se reduce în mod drastic activitatea anumitor operatori economici, precum operatorii de jocuri de noroc, justificarea fiind adicția crescută pe care o generează, profesorul Mircea Coşea, analist economic, atrage atenția că politicienii comit o mare greșeală atunci când legiferează bazându-se pe percepte exclusiv morale și că acest obicei nu există nicăieri altundeva în politicile statelor occidentale.
„Discutăm în ziua de astăzi despre vicii, dependență, distanța anumitor operatori economici – cum sunt operatorii de jocuri de noroc - față de școli, lucruri care sunt niște copilării din punctul meu de vedere. Din punct de vedere economic, problema moralității economice în legiferarea anumitor activități și servicii - astfel cum se pune în discuție în cazul jocurilor de noroc - ar trebui uitată definitiv. Așa cum a fost uitată în economia occidentală, de mai bine de 30 de ani. Jocurile de noroc trebuie să fie considerate elemente de alimentare a Produsului Intern Brut, deci o parte importantă a economiei pentru că aduc venituri la buget. Să nu ascundem elemente care ni se par că nu dau bine”.
Profesorul Coșea susține că interesul României ar trebui să fie atragerea a cât mai multe venituri la bugetul de stat, nicidecum interzicerea unor servicii ori activități economice, deoarece acestea vor fi oricum căutate în continuare de către consumatori, în orice modalitate, chiar și în piața neagră, nefiscalizată: „Economia României este într-o precaritate dramatică, interesul României este să aibă cât mai multe venituri, așa că propun să nu dăm cu bâta într-o ramură a economiei doar pentru că ne-am închipuit noi că e prea aproape școala de un cazinou sau pentru că există o dependență de 0.8%, 0.9%, 0.1% sau oricât. Ea va exista oricând. Nu trebuie să intrăm în subiectul dependenței atunci când vorbim despre o activitate economică. Cine vrea să fie vicios, este vicios oricum, iar dependența este un element al consumului, de aceea există tot felul de dependențe, pentru că unii oameni consumă dezechilibrat”.
Educația este singura soluție. Dan Manolescu: „Jucătorul trebuie să înțeleagă că are acces la o distracție, la fel ca la alcool, tutun, nicidecum la o sursă de venit”
La rândul său, preşedintele Camerei Consultanţilor Fiscali din România, Dan Manolescu subliniază faptul că atunci când vorbim despre potențiala adicție pe care jocurile de noroc o generează, principalul obiectiv ar trebui să fie educarea consumatorilor, în sensul înțelegerii acestora doar ca un mijloc de distracție, nicidecum o sursă de venituri: „Vorbim despre o industrie de entertainment. Cred că ceea ce nu se înțelege legat de această industrie e că se pune foarte mult accent pe câștig. Nu există câștig pentru jucător. Există câștig pentru pentru stat, care are monopol de stat și e o sursă de venit pentru operatori, dar nu pentru jucător. Jucătorul trebuie să înțeleagă că are acces la o distracție, cum are acces și la consum de alte substanțe, alcool, tutun și care îi generează o anumită stare de bine. Unele persoane, dintr-o lipsă de înțelegere, de educație, cred că pot să trăiască din așa ceva. Nu există noțiunea de a trăi din jocuri de noroc, poate sunt cazuri punctuale, jucători profesioniști de poker, dar jocurile de noroc sunt chestiuni de distracție și atât”.
„Dependențele, cele care țin de vicii, nu se pot elimina decât prin educație pe toate palierele – familie, școală, mass-media”, este de acord și profesorul Mircea Coșea. Vezi mai multe aici - https://www.dcnews.ro/specialisti-in-economie-si-finante-apel-catre-politicieni-economia-romaniei-este-intr-o-precaritate-dramatica-sa-nu-interzicem-anumite-activitati-sau-servicii-doar-pentru-ca-ni-se-par-imorale_914647.html
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
