Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Kit de “prim-ajutor“ pentru cadre didactice, în perioade de criză. Profesorii trebuie să își facă timp să vorbească cu elevii, la ore, despre războiul din Ucraina
Profesorii trebuie să familiarizeze elevii cu conceptul de fake news / Foto: Pixabay
Profesorul trebuie să fie deschis întrebărilor și să lase copiii să fie curioși și să pună întrebări, să dezbată subiectul războiului și să explice elevilor ce sunt fake news şi cum să-şi filtreze informaţiile venite din social media.
Experiența de grup în mediu de siguranță este vindecătoare și ne normalizează propriile trăiri. Apare sentimentul că toți trăim aceleași lucruri, în comunitate. Este şi motivul pentru care profesorii sunt încurajaţi să vorbească cu tinerii despre situaţia actuală, să înveţe împreună cum să-şi gestioneze emoţiile, frica, accesele de panică, să sorteze informaţia adevărată, pe surse, de cea falsă şi să se pregătească la comun pentru eventuale situaţii neprevăzute. În plus, profesorii pot contribui la limitarea expunerii la ecrane prin activități alternative și discuții directe cu elevii. Limitarea timpului dedicat știrilor este utilă și necesară și pentru adulți. Tot profesorii pot să controleze consumul de fake news, analizând și comentând împreună cu elevii informațiile pe care aceștia le descoperă în newsfeed-urile lor sau pe site-urile pe care le urmăresc.“Casa și școala trebuie să fie spațiu de echilibru pentru comunitate pentru că e un spațiu al siguranței ce le dă încredere copiilor. Chiar dacă ne e greu nouă ca adulți să fim factor de echilibru, e foarte important să fim un model pentru copii și să ne conținem emoțiile. Atunci când le vorbim copiilor avem un rol de a-i proteja. Ei sunt în proces de dezvoltare și se reglează emoțional în funcție de starea noastră emoțională”, a explicat psihoterapeutul Bogdana Elena Păcurari în deschiderea webminarului destinat profesorilor și directorilor de școli, organizat în cadrul proiectului Digitaliada.
Psihoterapeutul a dat ca exemplu, situația în care, în avion, adultul trebuie să își pună mai întâi masca proprie, și apoi copiilor, pentru a putea avea grijă de ei. “Cadrele didactice și adulții în general trebuie să aibă grijă de propriile emoții în afara clasei, să discute eventual înainte cu un adult despre situația de criză, și abia apoi, când este liniștit emoțional, nu anxios, să aibă încredere să le vorbească elevilor.” Este indicat ca profesorul, indiferent de materia pe care o predă, să întrebe elevii la ore cum se simt, cum percep această experiență și suferința celor care o trăiesc? Ce au aflat despre război? Să le dea spațiu și timp copiilor să împărtășească și să se asculte unii pe ceilalți. Să nu le judece răspunsurile și ideile. Să vorbească cu elevii despre cum pot ei contribui, alături de adulți, pentru a-și manifesta solidaritatea. (cei mici pot dona jucării, cei mari pot face voluntariat)
Copiii pot crea conținut valoros și idei inovative, ceea ce conferă un sentiment de control și mai departe, îi ajută să se regleze emoțional, explică psihoterapeutul. Elevii mai mari au acces la mass-media și social media și implicit la informații nocive pentru ei. “De aceea trebuie să verificăm mai întâi ce știu, ce au aflat, de fiecare dată când vorbim cu ei, pentru că între timp ei mai sunt expuși la informații. Abordarea de tipul: “Nu se întâmplă nimic, nu trebuie să îngrijorezi, nu e recomandată pentru că elevii vor găsi ei singuri surse de informare și s-ar putea să nu fie cele corecte”, avertizează psihoterapeutul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
