Sonda Cassini și-a încheiat misiune pe Jupiter, dar atenția oamenilor de știință va fi axată pe gigantul gazos.

După ce sonda Cassini, aparținând NASA, a fost redusă la stadiul unui șir de molecule în atmosfera lui Saturn de către presiunea și atracția gravitațională a giganticei planete gazoase, interesul planetologilor pentru anii următori se va orienta asupra celei mai mari planete gazoase din sistemul nostru solar, Jupiter, conform unui material publicat duminică de SPACE.com, potrivit Agerpres.

Cassini s-a prăbușit prin straturile atmosferice ale lui Saturn vineri, 15 septembrie, manevră prin care a adunat o ultimă serie de date și și-a încheiat misiunea de mai bine de 13 ani pe orbita lui Saturn. NASA dispune însă de încă o sondă aflată la" datorie" pe orbita unei gigantice planete gazoase. Această sondă, denumită Juno, se află pe orbita lui Jupiter din vara anului trecut.

În plus, alte două misiuni spre Jupiter urmează să fie lansate în următorii cinci ani: sonda Europa Clipper, aparținând NASA, care va studia satelitul jovian Europa, unul din locurile unde ar putea exista viață extraterestră în sistemul nostru solar, precum și misiunea JUICE (Jupiter Icy Moons Explorer — Exploratorul sateliților înghețați ai lui Jupiter) care va aduna date despre Jupiter și trei dintre cei patru sateliți mari ai săi, printre care se numără și Europa.

Juno

Misiunea Juno, cu un buget de 1,1 miliarde de dolari, a fost lansată în august 2011 iar sonda s-a plasat pe orbita lui Jupiter la 4 iulie 2016. Orbita aleasă este foarte alungită (eliptică), fiind încheiată după 53 de zile. De-a lungul acestei orbite, sonda Juno ajunge până la doar câteva mii de kilometri de straturile superioare ale atmosferei joviene.

În timpul acestor pasaje la distanță mică față de Jupiter sonda adună date despre structura giganticei planete, despre compoziția atmosferei sale, precum și despre gravitația și câmpul magnetic ale planetei. Aceste informații vor fi interpretate pentru a desluși mai multe despre modul de formare și evoluția planetelor gazoase gigantice. Juno face și fotografii — și încă unele extraordinar de spectaculoase — prin intermediul instrumentului JunoCam.

Conform NASA, misiunea sondei Juno se va încheia în iulie 2018, dar dacă totul va merge bine ar putea fi prelungită.

Europa Clipper

În cazul în care misiunea sondei Juno nu va fi prelungită foarte mult, ea se va încheia cu mult înainte de lansarea sondei Europa Clipper. Această misiune cu un buget de 2 miliarde de dolari urmează să fie lansată cu puternica rachetă Space Launch System (SLS), aparținând NASA, dar care deocamdată este în stadiul de proiectare și testare. Dacă totul va merge conform planurilor, lansarea va avea loc în 2022, iar sonda Clipper, alimentată cu energie solară, se va poziționa pe orbita lui Jupiter în 2025. În următorii câțiva ani, Europa Clipper va trebui să desfășoare peste 40 de survoluri apropiate ale satelitului jovian Europa.

În cursul acestor survoluri, Clipper va studia Europa prin intermediul unui arsenal de 9 instrumente științifice. NASA a ales survolarea Europei și nu plasarea sondei pe orbita sa pentru a feri aceste instrumente de puternicele radiații produse de Jupiter. Principalul obiectiv al misiunii Europa Clipper este să determine dacă această lună micuță, cu diametrul de 3.100 de kilometri, pe care se află un ocean de apă sub crusta înghețată de la suprafață, este capabilă să susțină viața.

Această misiune ar putea deveni și mai interesantă dacă NASA va lua decizia de a transporta la bordul sondei și un mic modul de asolizare capabil să topească crusta de gheață a Europei pentru a plonja în oceanul de dedesubt.

JUICE

La fel ca și Europa Clipper, JUICE — prima misiunea ESA îndreptată spre Jupiter — urmează să fie lansată în 2022. Această misiune cu un buget de 1,5 miliarde de euro va ajunge la Jupiter în 2029 (și nu 2025 ca Europa Clipper pentru că JUICE va fi lansată cu o rachetă Arianespace Ariane 5 și nu cu superputernica SLS).

JUICE va trebui să studieze atmosfera și câmpul magnetic al lui Jupiter, precum și trei dintre cei mai mari patru sateliți ai acestei planete: Europa, Callisto și Ganymede. (Cea de-al patrulea satelit jovian mare este Io). Acești sateliți sunt numiți și luni galileene, pentru că au fost descoperite de Galileo Galilei în 1610.

Oamenii de știință sunt de părere că pe aceste trei luni ce sunt incluse în programul misiunii JUICE ascund oceane de apă sub crustele înghețate de la suprafață. Observațiile desfășurate prin intermediul lui JUICE îi va ajuta pe astronomi să explice modul de formare ale acestor luni și dacă în oceanele pe care le ascund ar putea exista viață.

Clipper și JUICE "sunt ca și membri ai aceleiași familii. Împreună vor explora întregul sistem jovian", declara Curt Niebur, cercetător NASA. "Clipper se va concentra pe Europa și pe găsirea vieții în oceanul acestei luni, în timp ce JUICE își va propune o perspectivă mai largă de studiu, și anume modul în care s-au format și au evoluat toți sateliții din grupul lunilor lui Galilei", a adăugat el.

NASA este parteneră și în cazul misiunii europene JUICE, agenția americană asigurând unul dintre cele 10 instrumente științifice ale misiunii, precum și subansambluri pentru alte două instrumente.

[citeste si]

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News