La baza discuţiilor va sta un set de propuneri anunţat miercuri de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, printre care se află plafonarea preţului gazelor naturale ruseşti, o taxă claw back pe veniturile producătorilor de electricitate care nu utilizează gaze naturale, reducerea generală a cererii de electricitate şi linii de credit în regim de urgenţă pentru firmele de utilităţi care trebuie să acopere garanţii mai mari.

Diplomaţii europeni consultaţi de Reuters par să susţină în mare parte măsurile destinate oferirii de lichidităţi pentru companiile de utilităţi iar unii sunt de acord şi cu o ţintă obligatorie privind reducerea cererii de electricitate.

În schimb, alte propuneri creează diviziuni în rândul UE. De exemplu, propunerea care vizează plafonarea preţului la gazele naturale ruseşti nu a obţinut încă sprijinul majorităţii statelor membre, iar unele ţări se întreabă cum anume ar putea fi reduse preţurile având în vedere volumul mic de gaze pe care Moscova îl trimite în prezent spre Europa.

"Intenţia noastră principală este să coborâm preţurile. Un plafon care ar fi impus numai gazelor naturale ruseşti nu ar duce la diminuarea preţului gazelor", a declarat ministrul belgian al Energiei, Tinne Van der Straeten.

Statele baltice se numără printre ţările care sprijină ideea, susţinând că un plafon de preţ ar lipsi Moscova de veniturile necesare pentru a-şi finanţa activităţile militare din Ucraina.

Preşedintele Vladimir Putin a avertizat că Rusia va înceta să mai furnizeze gaze Europei dacă aceasta din urmă introduce un plafon de preţ. Sprijinul pentru ideea unui plafon este redus în rândul ţărilor membre din Europa Centrală şi de Est care nu sunt dispuse să piardă şi livrările limitate de care mai beneficiază în prezent.

Potrivit Reuters, statele membre UE nu ar urma să aprobe vineri noi politici ci mai degrabă vor trimite un semnal către Bruxelles cu privire la opţiunile care beneficiază de suficient sprijin pentru a deveni propuneri finale. În mod normal, legile UE în regim de urgenţă sunt adoptate cu votul majorităţii ţărilor, însă unele au nevoie de unanimitate.

De asemenea, ideea unei taxe claw back pe veniturile producătorilor de electricitate care nu utilizează gaze naturale şi utilizarea banilor colectaţi pentru diminuarea facturilor consumatorilor s-a lovit de rezistenţă în anumite capitale europene.

Comisia Europeană ar vrea să plafoneze la 200 de euro preţul unui Megawatt oră de electricitate plătit producătorilor care nu utilizează gaze naturale şi acesta să se aplice pentru operatorii de centrale eoliene, centrale nucleare şi producătorilor de electricitate pe bază de cărbune, potrivit unui document consultat de Reuters.

În mod normal, preţurile la electricitate în Europa sunt stabilite de centralele care funcţionează pe gaze iar ideea plafonului este acea de a reduce costul electricităţii produse în acele centrale care nu sunt expuse la creşterea explozivă a preţului gazelor naturale, care luna trecută erau de 12 ori peste nivelul înregistrat la începutul lui 2021.

Cu toate acestea, Franţa, ţara cu cel mai mare parc de centrale nucleare din Europa, a pus sub semnul întrebării această propunere conform căreia aceeaşi limită ar trebui să se aplice tuturor producătorilor de electricitate, notează Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News