În urmă cu o săptămână, am însoțit un contribuabil din sectorul 5 la Fisc. Nu aveam treabă acolo, dar mi-am spus că e bine să fac o vizită de documentare. După 15 ani de plăți la zi, firma respectivă întârziase prima dată cu CAS-ul, dintr-un motiv banal: creșterea economică devastatoare, care a lăsat micile întreprinderi fără clienți și fără bani în cont. Până să apuce noua lună și să remedieze situația, a primit o somație, executorie, prin care i se cereau banii și 10 lei penalități de întârziere. Numai scrisoarea costă, am aflat, 4 lei și 50 de bani. În cazul amintit, a fost o investiție rentabilă: omul n-a mai așteptat să se strângă 15 lei amendă, ci, speriat că a pus în acțiune mașinăria nemiloasă a statului, s-a dus să achite din economiile personale datoriile firmei.

Fiscul are sediul la parterul unui bloc, într-o fostă Alimentara, închisă probabil pentru datorii la stat. După o coadă de circa 30 de minute, într-o hărmălaie de șantier, și după ce și-a explicat situația în fața celor douăzeci de oameni aflați la ghișeu, omul a fost trimis la mezanin, să discute cu o doamnă dintr-un birou. Inutil de amintit că nu există indicatoare sau instrucțiuni, așa că trebuie luat ușă cu ușă, un palier de bloc, printre stive de dosare nepăzite de nimeni. Nu m-ar mira ca un contribuabil supărat să plece cu două-trei bibliorafturi în sacoșă. Oricum e întuneric benză și nu observă nimeni.

Situația s-a lămurit, dar în același timp s-a complicat. Pe o hârtiuță ruptă din agendă i s-a făcut totalul, dar cu aceeași ocazie a aflat că este riscant să plătească din bancă. Cum banii nu ajung la trezorerie în aceeași zi, automat se va alege cu noi penalități, pe care nimeni nu le poate calcula astăzi, ci doar mâine. Deci, dacă ar încerca să achite prin bancă, fie cu OP, fie prin internet, s-ar trezi cu penalități la penalități care, oricât de mici ar deveni cu timpul, tot nu ar avea cum să fie zero.

Nu-i nimic, plătim pe loc. Atunci, luați o nouă coadă, de la cap, ca să vă facă formele și apoi mergeți la casierie. În regulă. La noua coadă sunt doar trei persoane, dar nu se fac foi de vărsământ, fiindcă nu există imprimantă. Cineva care aștepta la multiplele cozi ce se intersectează în spațiul de 2 mp protestează, auzind cazul: la alte administrații fiscale foaia de vărsământ se face pe loc. Aici, nu. Ca urmare, omul se întoarce la firmă, își tipărește foaia, și revine la casierie. Ce mare lucru, n-a pierdut nici măcar două ceasuri, inclusiv drumurile.

În fine, apare în ecuație și noul ministru la Finanțelor, Ioana Petrescu, editorialist ZF. Absolventa de Harvard își propune, la fel ca premierul Ponta, să plafoneze plățile cash și să transforme România într-o țară unde se plătește cu cardul. Ok. Dar, înainte, ar trebui dna ministru să petreacă jumătate de oră la Fiscul din sectorul lui Marian Vanghelie, unde nu se acceptă decât numerar. E curat SF să ceri cardul la șaormerie, dar la Administrația Financiară să vii, când e cazul, cu banii la sacoșă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News