Data actualizării: 13.09.2015 21:25
Data publicării: 13.09.2015 21:24

Înălţarea Sfintei Cruci. Ce NU trebuie să mănânci în această zi

Autor: Crişan Andreescu | Categorie: Cultura

Creștinii prăznuiesc, luni, pe 14 septembrie, sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci, cea mai veche dintre sărbătorile creştine care aduce aminte de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota. Ziua de 14 septembrie este considerată şi data ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei.

Sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci este singura cu post aspru şi rugăciune care apare la data de 14 septembrie atât în calendarul bizantin (ortodox şi greco-catolic), cât şi în cel latin.

Spre deosebire de alte sărbători, Înălţarea Sfintei Cruci se cinsteşte cu post aspru, Crucea fiind un simbol al victoriei asupra morţii şi păcatului.

Înălţarea Sfintei Cruci marchează şi două evenimente solemne: Aflarea Crucii şi înălţarea ei în faţa poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335, şi aducerea Sfintei Cruci de la perşi, în 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a aşezat-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.

Aceeaşi sărbătoare aminteşte de un moment semnificativ din viaţa Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. În ajunul luptei cu Maxenţiu, un duşman al creştinilor (307-312), împăratul Constantin a avut o viziune: în plină zi, pe cer a apărut o cruce formată din stele, cu inscripţia "Prin acest semn vei invinge". Împăratul a învins, iar mama lui, după izbândă, a poruncit să fie găsită Sfânta Cruce, la Ierusalim, aproape de Golgota. Acolo au fost găsite trei cruci identice, cea pe care a fost răstignit Iisus şi două ale tâlharilor ucişi odată cu el. Pentru a afla care este crucea pe care a fost răstingnit Iisus, patriarhul Ierusalimului Macarie a apropiat fiecare cruce de o fată care tocmai murise. Când Macarie a aşezat lânga ea Sfânta Cruce, se spune că tânăra a înviat. Vestea s-a răspândit ca fulgerul, iar biserica a devenit neîncăpătoare pentru credincioşii care soseau să vada Sfânta Cruce. În anul 335 după Hristos, Patriarhul a înălţat-o să fie văzută de tot poporul şi de atunci în fiecare an, la 14 septembrie, se sărbătoreşte acest eveniment.

Datini şi obiceiuri de Ziua Crucii

Ziua de 14 septembrie este considerată şi data ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei. Calendarul popular consemnează aceasta zi şi sub alte denumiri, cum ar fi Cârstovul Viilor şi Ziua Şarpelui. Sub prima denumire, ziua este cunoscută mai ales în zonele deluroase şi sudice, în zonele viticole, marcând începutul culegerii viilor. A doua denumire este legată de faptul că, din această zi, se crede că şerpii şi alte reptile încep să se retragă în ascunzişurile subterane, hibernând până în primăvară. La sate, încă se mai crede că şerpii, înainte de a se retrage, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o mărgică numită "piatra nestemată", ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor.

Potrivit altor tradiţii, de Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac (boz, micşunele, mătrăgună, năvalnic), care sunt duse, împreună cu buchet de flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite. Plantele astfel sfinţite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar şi la farmecele de dragoste.

Citește și: Arătarea semnului Sfintei Cruci la Ierusalim. Zi importantă pentru toţi ortodocşii

Busuiocul sfinţit de Ziua Crucii se pune în vasele de apă ale păsărilor, pentru a le feri de boli, în lăutoarea fetelor, pentru a nu le cădea părul, şi la streşinile caselor, pentru a le feri de rele, în special de trăsnete.

La sate, încă se mai crede că şerpii, înainte de a se retrage, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o margică numită "piatra nestemată", ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor.

Cel ce va ține post negru se va vindeca de boli

Pentru că e un moment de pocăinţă, în această zi mare se ţine de preferat post negru. Cel ce se roagă şi ţine post negru se vindecă de boli. Nu este bine să mănânci usturoi, nuci, prune și pește.

Tot în această zi, în Bucovina se făceau acte ritualice cu scop apotropaic sau fertilizator. De pildă, oamenii atârnau în ramurile pomilor fără de rod cruci de busuioc sfinţit, crezând că astfel vor avea parte de recoltă bogată în toamna viitoare.

Procesiune cu moaştele Sfântului Grigorie Dascălul şi lemnul Sfintei Cruci

În Bucureşti, pentru această sărbătoare, la biserica cu hramurile Înălţarea Sfintei Cruci şi Sfântul Vasile sunt aduse moaştele moaştele Sfântului Grigorie Dascălul, de la Mănăstirea Căldăruşani - Ilfov

Tradiţionalul pelerinaj intitulat Calea Sfintei Cruci - Scară către cer este organizat duminică seara, pe Calea Victoriei din Capitală. Evenimentul este prilejuit de sărbătorirea celui de-al doilea hram al Bisericii Sfântul Vasile - Victoria, închinat Înălţării Sfintei Cruci.

"Cu voia lui Dumnezeu, având binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Biserica «Sfântul Vasile - Victoria» organizează şi anul acesta, la 13 septembrie, alături de Slujba Privegherii pentru hramul «Înălţarea Sfintei Cruci», şi Procesiunea «Calea Sfintei Cruci, scară către cer». Duminică, la ora 15.00, vom primi delegaţia de la Mănăstirea Căldăruşani ce va aduce, în cadrul procesiunii, şi la biserica noastră moaştele Sfântului Grigorie Dascălul. De asemenea, la ora 16.00 vom începe Slujba Vecerniei Mari, a Litiei şi Acatistul Sfintei Cruci. La ora 19.00 vom începe procesiunea pe Calea Victoriei", a declarat pentru Mediafax părintele paroh Cristian Trandafir, de la Biserica Sfântul Vasile - Victoria.

"După ce vom înconjura un mic parc vizavi de Academia Română, ne vom aşeza în faţa unei scene de amploare, acolo unde Preasfinţitul Părinte Timotei, episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, va rosti un cuvânt. Apoi se va susţine un concert de muzică bizantină", a mai spus părintele Cristian Trandafir.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News