Reprezentanţi ai guvernelor din 50 de ţări se întâlnesc marţi, la Kiev, pentru un summit prin care se comemorează împlinirea a 25 de ani de la catastrofa nucleară de la Cernobîl.

"La reuniune va participa și Jose Manuel Barroso, președintele Uniunii Europene", a declarat  un purtător de cuvânt al diplomaţiei ucrainene. Premierul francez François Fillon va prezida conferinţa donatorilor pentru strângerea a 740 de milioane de euro, sumă de care mai este nevoie pentru realizarea unui nou sarcofag de beton care să izoleze reactorul distrus al centralei de la Cernobîl. Preşedintele CE va deschide lucrările unui summit cu privire la folosirea energiei nucleare în scopuri civile.Centrala nucleară de la Cernobîl,  la  100 de kilometri nord de Kiev, a produs cea mai gravă catastrofă nucleară din istorie, după ce reactorul numărul 4 a explodat, la 26 aprilie 1986. Contaminarea radioactivă a afectat o mare parte a Europei. Sarcofagul de beton al reactorului a început să prezinte fisuri și trebuie reparat, dar Ucraina nu are fonduri. Reuniunea din Kiev are loc într-un moment în care unele țări importante, precum Germania, vor să înghețe programele de energie atomică, din cauza impactului emoțional al accidentului de la Fukushima.

Reactorul numărul 4 va afecta mediul încă 300 de ani

Efectele exploziei de la reactorul centralei nucleare Cernobîl vor fi resimţite în Ucraina încă cel puţin 300 de ani, relatează agenţia de presă Ria Novosti. În regiunea Cernobîlului apă va fi infestată încă 300 de ani, iar norii radioactivi vor mai ameninţa Ucraina încă 50 de ani. Aceste date au fost prezentate de un grup de specialişti ucrainieni, chiar în ajunul împlinirii a 21 de ani de la explozia reactorului numărul patru . Pericolul nu-l reprezintănumai izolarea deficitară a reactorului, ci mai ales incendiile care pot izbucni oricând în pădurile din zona de 30 de kilometri puternic radioactivă, se arată în raport. Periculos este şi stadiul avansat de degradare a digulul pe râul Pripiat din apropiere. Prăbuşirea lui ar avea efecte dezastruoase asupra mediului şi riscă să infesteze toate sursele de apă din localităţile vecine. În plus, sistemul de izolare al gropii de gunoi unde sunt depozitate deşeurile radioactive şi aparatura din centrală este degradat. Toţi aceşti factori emit radiaţii de aproape o sută de ori mai mari decât ruinele reactorului.

Citește și ”Ce am învățat din accidentul de la Cernobâl. Care sunt simptomele iradierii și cum ne putem apăra – VIDEO”

Citește și ”Acad. Victor Voicu: Un eventual nor radioactiv ar fi o dramă pentru români. Nu există antidot pentru radiații și nu avem centre specializate”

Citește și ”Expert rus: Fukushima a întrecut Cernobîlul în gravitate”

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News