Data publicării: 04.02.2022 22:21

Impactul COVID asupra sănătății mintale. Recomandări pentru a nu ne distruge și psihicul în pandemie

Autor: Florina Pop | Categorie: Sanatate

Psihologul Mihai Copăceanu FOTO: arhivă personală

Psihologul Mihai Copăceanu spune, într-un interviu pentru DC News, că pandemia COVID nu doar a crescut numărul de afecțiuni psihice, ci a modificat și modul în care oamenii interacționează unii cu alții. Și ”cu cât avem mai multe mijloace de comunicare, cu atât suntem mai singuri”.

De doi ani suntem asaltați din toate direcțiile - televizor, presă, social media, comunitate, rude, familie, prieteni - de informații despre pandemia COVID. Aproape nu trece o zi fără să nu auzim ceva despre această boală sau să nu ne gândim la ea. Despre urmele pe care această boală le lasă în mințile noastre am discutat, pentru DC News, cu psihologul Mihai Copăceanu.

Cum a devenit în doi ani Covid cea mai gravă problemă a omenirii?

Oamenii se raportează diferit la pandemia COVID în funcție de o serie de factori individuali și contextuali. Aș menționa cel puțin 5 categorii de persoane. Persoane care și-au pierdut rapid rude importante și apropiate din familie, am întâlnit tineri adolescenți care și-au pierdut părinții chiar de ziua lor, alții bunicii. Ceea ce constituie o traumă personală cu efecte pe termen lung.

Unele persoane s-au adaptat pandemiei, au înțeles aspectul medical, se protejează, se vaccinează, respectă legile statului și își mențin psihicul echilibrat. Aș menționa categoria persoanelor cu o anxietate ridicată față de sănătate, au dezvoltat frici de infectare, s-au izolat și unele dintre acestea au dezvoltat episoade depresive, se luptă zilnic cu efectele pandemiei. Persoane care aveau deja un diagnostic psihiatric au suferit și mai mult acum în pandemie.

Cea de-a patra categorie sunt persoanele care, încă după 2 ani de la ivirea pandemiei, nu cred în coronavirus, nu se protejează, nu se vaccinează și dau crezare multitudinii de fake-news-uri. Atenție și acestea sunt anxioase și nesigure, speriate chiar de avalanșa de știri. În final, a cincea categorie sunt persoanele care și-au schimbat atitudinea pe parcursul pandemiei, de la negativism și scepticism la adaptare și acceptare.

Conștientizăm oare cât de mult ne afectează COVID? Ne împiedică oare frica să vedem asta?

Cu cât acceptăm mai mult ceea ce se întâmplă în lume și în jurul nostru și ne adaptăm cerințelor medicale, schimbărilor sociale, culturale și economice, cu atât suntem mai puțini fricoși. Am constatat, din fericire, că adolescenții, dar și copiii în acești ani, deși au suferit mult prin lipsa unei interacțiuni sociale - care este esențială în creșterea și dezvoltarea lor -, prin educația online, au resurse interne și s-au adaptat mult mai bine decât adulții. Gândiți-vă că avem mii de medici și profesori, mii de persoane din sistemele de apărare națională de la MAI la MApN și ISU care nu au avut decât o singură opțiune, să continue lupta, să meargă zilnic la serviciu, deși unii dintre aceștia au fost infectați cu coronavirus, au avut colegi care au decedat, sunt extenuați și suferă de burnout.

Cum credeți că ne influențează, ca oameni, COVID? Ne lăsăm influențați mai mult de frică, de imaginație, de ceea ce credem că ar însemna boala decât de ceea ce este în realitate?

Aveți dreptate. Cred că ne lăsăm influențați mai mult de fake-news, de teroarea colectivă, de anxietatea indusă în masă, decât de realitățile și adevărurile medicale. S-au publicat o serie de studii despre intoxicarea în masă cu prilejul pandemiei, de rolul nefast al teoriilor conspiraționiste și de teama indusă populației.

În mod clar, o persoană care consumă zilnic știri false despre COVID va fi mult mai anxios, îngrijorat și nesigur decât o persoană care se protejează mintal de tot ce înseamnă toxic.

Dacă o persoană apropiată nouă se îmbolnăvește de COVID, ce am putea face - mental, psihic - pentru ea? Întreb pentru că au fost multe reacții – televizate - de respingere între membrii aceleiași familii.

În anul 2022 avem avantajul excepțional al mijloacelor de comunicare online și telefonic. Pentru persoanele din familia noastră apropiată sau îndepărtată, pentru amicii noștri care s-au infectat, sunt spitalizați sau sunt în izolare în casele lor putem face un lucru remarcabil: le putem alunga sentimentul de izolare, teama și singurătatea discutând cu ei, telefonându-i.

Constant, din păcate, contrariul: cu cât avem mai multe mijloace de comunicare, cu atât suntem mai singuri. Putem învăța să devenim empatici și buni în pandemie, să dăm voie rezervorului de compasiune să iasă la suprafață. Putem face gesturi și mai frumoase, putem cu o mască pe față să ducem o plasă cu alimente persoanelor izolate. Putem telefona și să rămânem de nădejde pentru cei care au trecut prin tragedii umane, prin decese. E atât de simplu să ne arătam umanitatea.

Constat că pandemia a produs muțatii sociale și interumane cu efecte pe termen lung și aici nu mă refer doar la creșterea numărului de persoane cu afecțiuni psihice, de creșterea incidenței anxietății, depresiei, tulburărilor de panică etc. Mă refer la modul de interacțiune socială, la modul în care oamenii nu mai interacționează corespunzător, sunt conduși nu doar de furie și teamă, cât mai ales de impulsivitate și ură.

Constat că în rândul copiilor au loc mutații la nivel social, educațional și cultural.

Ne puteți face câteva recomandări pe ideea cum să ne protejăm mental de impactul COVID?

Am scris un Ghid de supraviețuire în pandemie publicat de Editura Polirom care a plecat de la rezultatele unui studiu care a inclus peste 1.200 de tineri, ghidul care arată în ce măsură pandemia le-a afectat acestora educația, echilibrul psiho-emoțional, relațiile cu familia, alimentația și utilizarea internetului, dar și comportamentele de risc precum consumul de alcool și tutun, iar la final am inclus 500 de sfaturi de la adolescenți pentru colegii lor și pentru părinți.

Recomand, în primul rând, o limitare a utilizării tehnologiei online, a telefonului, rețelelor de socializare și jocurilor video.

Recomand o atenție deosebită acordată odihnei și somnului. Somnul a fost puternic afectat în pandemie și a dus la alte efecte negative.

Recomand să ne concentrăm mai mult pe partea emoțională din viața noastră, părinții să fie mai atenți le semnele deprimării în cazul lor dar și în cazul copiilor.

Recomand în cazurile de afectare psihică să ne adresăm cu încredere serviciilor de consiliere psihologică online sau în cabinete, sunt o serie de organizații care acordă în mod gratuit.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News