La aproximativ 40 de kilometri în linie dreaptă de Brașov se află o destinație turistică ce îți taie răsuflarea atât prin spectaculozitatea reliefului, cât și prin numeroasele obiective pe care le poți admira.

Te-ai gândit vreodată că pe teritoriul României există un peisaj asemănător celui de pe planeta Marte? Sau că poți vedea modul în care lava urca spre suprafața pământului? Deși aceste lucruri par a fi greu de înțeles, ele pot fi văzute pe teritoriul țării, la mică distanță de Brașov. Vulcanul de la Racoș a erupt pentru ultima dată în perioada Cuaternarului, cea mai recentă perioadă geologică, începută acum 2,6 milioane de ani.

Peisaj marțian la mică distanță de Brașov

Pentru a ajunge la vulcanul stins de la Racoș, pe drumul dintre Brașov și Sighișoara, în zona localității Rupea, trebuie mers spre est, spre comuna Racoș. După ce se trece prin localitatea omonimă, se ajunge pe versantul unui deal, în fapt, versantul vulcanului de la Racoș. 

Existența unor cariere de exploatare a bazaltului și scoriei, în trecut, a scos la iveală un peisaj asemănător celor pe care revover-ul Curiosity le trimite de pe Planeta Marte. În această zonă au avut loc cele mai recente activități vulcanice de pe teritoriul României, spectaculozitatea peisajului fiind accentuată de nuanțele roșiatice și galbene ale rocilor vulcanice.

Din cauza faptului că exploatarea s-a concentrat pe rocile moi ale sitului, rocile dure, implicit cele de pe coșul vulcanului, așa-numitul neck vulcanic, au rămas intacte și au determinat rămânerea coșului ca un martor de eroziune în centrul exploatării.

Lacul de Smarald, a doua minune a vulcanului de la Racoș

În aceeași zonă, la mică distanță de craterul vulcanului, se află și ceea ce este numit „Lacul de Smarald“. Culoarea acestuia fluctuează de la nuanțe de albastru deschis, până la nuanțe verzui. Acesta are o alimentare strict pluvială și a apărut ca urmare a acelorași exploatări bazaltice din zonă. În majoritatea timpului, lacul este limpede și oferă niște imagini impresionante, mai ales prin contrastul pe care îl face cu pereții de stâncă de zeci de metri care îl mărginesc. Lacul are aproximativ 10 metri adâncime și 2 hectare. 

Lacul mai este cunoscut și sub denumirea de Lacul Brazi, după numele vechii cariere de acolo, dar și sub denumirea de Oglinda de la Brazi.

Coloanele de bazalt, sau cum urca lava spre suprafața pământului

Pentru a vedea modul în care lava urca spre suprafața pământului, turiștii trebuie să coboare puțin de pe versanții vulcanului, pentru a ajunge în zona de bază a acestuia. Indicatoarele prezente în zonă îi vor ajuta pe turiști să ajungă la coloanele de bazalt.

Coloanele sunt o arie protejată de interes național, poate cele mai cunoscute din România, deși mai există și în alte locuri din țară, și reprezintă o rezervație naturală de tip geologic. Acestea s-au format prin răcirea rapidă a lavei, în timp ce urca spre suprafața pământului, și solidificarea acesteia în interiorul scoarței terestre. Conform datărilor geologice, vechimea acestora este de aproximativ 1,5 milioane de ani.

Cel mai important sector al coloanelor de bazalt are o lungime de aproximativ 30 de metri și o înălțime de până la 15 metri, rocile bazaltice fiind dispuse sub forma unor coloane ce arată direcția de înaintare al lavei vulcanice.

În concluzie, complexul de la Racoș reprezintă una dintre cele mai importante zone de interes geologic din țară, fiind o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic), dar, în același timp, reprezintă și un impresionant obiectiv pentru turiștii care își propun să viziteze zona de sud a Depresiunii Transilvaniei.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News