Există unele fapte penale puse la cale în mod meticulos de către făptuitor — printre acestea, se numără și cele referitoarea la tranzitarea statului cu un obiect al infracțiunii, respectiv mașina. Făptuitorii ajung, în unele cazuri, până în Irak. Șeful Serviciului furturi auto din cadrul Poliției Capitalei povestește cum sunt aceștia prinși, inclusiv cum "se dau de gol".

În articolul anterior, "Furtul de mașini — o poveste internațională cu final nefericit. Cum sunt prinși hoții", comisarul Tudose Adrian explica modul de operare al făptuitorilor în materia fraudării asigurătorului: "Un cetățean străin, de obicei, dintr-o țară a Uniunii Europene, achiziționează un autoturism în sistem leasing, iar după o perioadă scurtă de timp (pentru că scopul lui este nu de a folosi autoturismul pentru care ar încheia contractul de leasing, ci pur și simplu pentru a obține o sumă de bani în mod ilicit), contactează acei oameni care se ocupă de tranzitul autoturismului până la destinatar (în sensul că preia autoturismul care face obiectul contractului de leasing, îl transportă pe teritoriul României, unde îl și comercializează, dar cetățeanul străin așteaptă să zică OK-ul cetățeanului român, adică făptuitorului de pe teritoriul României, ca acest autoturism să intre în circuitul legal în România).

(...) În momentul în care autoturismul a fost trecut de RAR, a fost trecut de instituțiile statului abilitate pentru înmatricularea autoturismului pe teritoriul român, el este oferit spre vânzare cetățeanului de bună credință. Aici vorbim clar de cetățeni de bună credință".

Citește mai multe despre modus operandi și ce se întâmplă mai departe aici.

Cum sunt prinși cei care tranzitează România

Laura Duță: M-ați făcut curioasă cu acele mașini luate din străinătate, dar duse foarte departe. Mai explicați-ne mai mult cum este posibil acest lucru. Că spuneați de Asia și așa mai departe. Cum sunt prinse aceste persoane?

Adrian Tudose: Când e vorba de genul ăsta de infracțiuni (și aici mă refer la cetățeni de-ai noștri care au preocupări), clar au și conexiuni: atât în țara de unde achiziționează sau intră în posesia autoturismului (pentru că și autorii români plătesc o sumă de bani, clar, cetățeanului străin, de la care iei autoturismul). Mai departe, ei asigură tranzitul prin toate statele Uniunii Europene, tranzitează România. Acum, având în vedere conflictul din Ucraina, este blocat acel loc de comercializare. Clar nu se mai duce către est. Majoritatea trec către sud.

Dar asta vă spuneam — că, în ultimii ani, acest mod de operare nu mai există. Nu mai există, nu se mai face. Tranzitul rămâne în România.

Vin mașinile de afară, sunt vândute în România. Sunt vândute și să știți că sunt foarte multe. Sunt destul de multe, avem destul de multe spețe în documentare cu acest mod de operare.

Laura Duță: La direcția de la Poliția Capitalei — Furturi Auto, sunteți mulți polițiști? Aveți în subordine destui polițiști pentru toate aceste cazuri?

Adrian Tudose: Mulți, puțini — suntem o echipă (...). (N.r., Referitor la ce m-ați întrebat, dacă sunt multe dosare): Da, avem o încărcătură destul de mare (...). Dar fiind o echipă unită, colegii mei știu că timpul de reacție la o sesizare de genul furturi din autovehicul trebuie să fie prompt.

Dacă într-un termen foarte scurt (iar asta înseamnă în 24 de ore) nu ne-am conturat un cer de suspecți, este foarte greu. Și aici pot să spun că am o satisfacție profesională foarte mare pentru că colegii mei sunt dedicați, știu ce au de făcut, nu sunt oameni pe care trebuie să-i împingi de la spate, au o atitudine proactivă. Pot să spun că mă duc și bucuros că fac parte din structura asta.

Foto: Unsplash

Cooperarea internațională cu Interpol

Laura Duță: Colaborarea cu partenerii străini cât de importantă este?

Adrian Tudose: Este foarte importantă și ținem legătura prin canalul de cooperare internațională — Biroul Sirene și Biroul Național Interpol —, ținem legătura permanent și ei ne solicită ajutorul pentru că au informații generate de vehicule pe care ei (n.r., făptuitorii) le comercializează: că au ajuns pe teritoriul României și ne roagă să depunem diligență în vederea identificării, localizării și indisponibilizării autoturismului. Este o legătură foarte strânsă și o colaborare foarte pozitivă.

Laura Duță: (...) Cetățeanul trebuie să înțeleagă că, în România, ești prins, te duci la pușcărie în marea majoritate a infracțiunilor, nu cum se întâmplă în alte state, poate.

Adrian Tudose: Așa este. Colaborarea cu autoritățile străine este, așa cum spuneam, foarte strânsă. Reușim să identificăm proprietarul sau pe cel care a încheiat contractul de leasing, astfel încât să putem stabili și o legătură de cauzalitate între cetățeanul străin/cetățeanul român, pentru că, pe lângă cetățeni străini, să știți că sunt și cetățeni români care achiziționează în sistem leasing autoturisme în afară și le pun la dispoziție cetățenilor români.

(...) Nu doar cetățenii români fac acest gen de infracțiuni pe teritoriul României, sunt și alți cetățeni. Anul trecut am documentat o activitate infracțională a unui grup de cetățeni arabi, cu mașini foarte scumpe. Veneau din Uniunea Europeană, la fel, acest era modul de operare - fraudă la asigurător. Cetățenii luau acolo legătura cu un cetățean străin care achiziționase autoturismul în leasing, aducea mașina în România cu acte false de înmatriculare. Modul de operare este foarte simplu (...).

Ascultă mai multe despre metodă aici:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News