Preşedintele egiptean, Hosni Mubarak, a renunţat la putere, a anunţat vineri vicepreşedintele Omar Suleiman, în cadrul unei intervenţii televizate, relatează AFP.
Suleiman a afirmat că Mubarak a renunţat la funcţie şi a transferat puterea armatei egiptene.
Sutele de mii de manifestanţi din piaţa Tahrir, din Cairo, au explodat de bucurie la anunţul demisiei preşedintelui Hosni Mubarak, după 30 de ani la putere.
Citeşte şi:
Mubarak, 82 de ani, care a ridicat stabilitatea regimului său autoritar la rang de dogmă, s-a agăţat de putere în ultimele două săptămâni, în pofida unei mişcări populare care a crescut în amploare, împotriva aspectelor negative ale îndelungatei sale guvernări: şomaj, sărăcie, corupţie, libertăţi încălcate, violenţe ale poliţiei.
Repetatele sale intervenţii pentru a restabili calmul, printre care anunţul că nu va mai candida pentru un nou mandat în septembrie, au fost în zadar: protestatarii au continuat să-i ceară demisia imediată.
În timpul perioadei pe care a petrecut-o la putere au existat multe apeluri - inclusiv din partea Statelor Unite - la o deschidere a sistemului. Mubarak a fluturat mereu spectrul unei destabilizări catastrofale al celui mai populat stat dintre ţările arabe (peste 80 de milioane de locuitori). Acest om, fără prea mare charismă, i-a urmat în funcţie lui Anwar al-Sadat în 1981, asasinat de islamişti, la doi ani după ce fusese primul conducător arab care semnase pacea cu Israelul. Pragmatic, iubitor de călătorii prin ţară, Mubarak, unul din cei mai vechi conducători din lumea arabă, a păstrat Egiptul de partea taberei proamericane şi a menţinut acordurile de pace cu Israelul.
Mubarak, care anterior a fost comandant al aviaţiei, a reuşit în calitate de preşedinte să menţină, până pe 25 ianuarie 2011, stabilitatea Egiptului - şi pe a sa personală - sprijinindu-se pe un aparat poliţienesc redutabil şi un sistem politic dominat de un partid devotat. S-a arătat şi un adversar ferm al islamismului radical de genul Al-Qaida, însă n-a reuşit să evite expansiunea unui islam tradiţionalist, inspirat de mişcarea Fraţilor musulmani. Mubarak a devenit, de-a lungul anilor, o figură obişnuită a marilor reuniuni internaţioanle, impunând Egiptul ca un reper de moderaţie în lumea arabă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
- BANCUL ZILEI: Lecția de Limba Româna
- Mai avem o lună cu Pluto în Capricorn! Fraze cheie pentru fiecare zodie
- Băutura japoneză care îmbunătățește somnul și abilitățile sociale
- Șoferul strivit de un tramvai în București era soțul femeii peste care s-a aruncat benzină în Parlament - surse / update
- Piromanul de la Parlament, declarat „erou național”. Ai grijă ce comentezi pe TikTok pentru că intră pe fir DIICOT! Mircea Toma și Valentin Jucan, reacții
- Candidatul care ne-ar putea aduce "o surpriză" la alegerile prezidențiale. Bogdan Chirieac, scenariul în care "victoria lui Marcel Ciolacu devine clară"
- Calendar Creștin Ortodox. Sărbătoare 19 septembrie 2024
- Ambasadorul SUA la Budapesta: Cum e posibil ca țara care s-a ridicat la luptă în 1956 împotriva sovieticilor să facă azi jocurile Rusiei?
- PSD, decizie privind legea care i-ar permite lui Iohannis să candideze la alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024
- Elevii nu își vor mai putea filma profesorii în timpul orelor. Florian Lixandru: Există câteva excepții