La începutul anului 2020, nimeni nu ar fi putut prezice unde ne va duce 2020: numai ultimele șase luni au produs mai multă transformare digitală decât ultimul deceniu, fiecare efort de transformare aflat deja în desfășurare fiind accelerat și la scară cu multiplicare exponențială. 

Pandemia globală de Coronavirus a creat perturbări masive în sectoarele economice din întreaga lume. Foarte multe companii au folosit tehnologia pentru a răspunde noilor provocări și pentru a construi o economie mai rezistentă și centrată pe om. În același timp a fost generat un val de transformare digitală între sectoare, aducând oportunități pentru unii, dar reziliență pentru cei mulți. 

Digitalizarea accelerată a salvat economia, transformând-o implicit.

Pandemia a instaurat un nou model de resetare, făcând industriile să recurgă la accelerarea abordării digitale a modelelor de afaceri. Industria IT a fost menționată ca un furnizor esențial de servicii în timpul lockdown-ului, deoarece a oferit asistență multor alte industrii restricționate.

În timp ce multe companii se aflau deja într-un proces de transformare, pandemia a funcționat ca un catalizator pentru digitalizarea tuturor. 

COVID-19 a accelerat adoptarea rapidă a proceselor digitale prin migrarea în Cloud, automatizare extremă și mobilitate, ducând la o creștere cu peste 50% a serviciilor online, întotdeauna disponibile.

Transformarea digitală a devenit mai degrabă o necesitate decât o alegere pentru companii. Trecerea către un model de afaceri digital a creat o presiune din ce în ce mai mare asupra întreprinderilor de a adopta tehnologii mai noi și de a merge pe calea digitalizării pentru a rămâne competitive, dar și pentru a crea o experiență conectată a clienților în vederea supraviețuirii economice.

În contextul pandemic al anului 2020 costurile de transformare digitală au crescut cu peste 30%, iar experiența clienților cu noua abordare digitală cu peste 25%. 

Previziunile din zona instituțiilor internaționale de prim rang cu privire la transformarea digitală la care urmează să asistăm ne indică faptul că am intrat într-o reală epocă a hiperdigitalizării (digitalizare accelerată). 

Economia se va transforma profund, rămânând pe drumul către transformarea digitală, predicția fiind că 65% din PIB-ul global va fi digitalizat până în 2022 și va genera peste 6,8 trilioane de dolari investiții directe în transformarea digitală din 2020 până în 2023. De aceea nici nu trebuie să vă mire profiturile imense generate de industria digitală în anul 2020, pentru că în spatele acelor profituri se află de fapt produse și servicii care ajută la transformarea digitală a companiilor din întreaga lume.

Având în vedere că inovația tehnologică are loc mai repede decât capacitatea oamenilor de a se adapta, este important ca nu doar echipele IT, ci întreaga cultură organizațională să fie recalificată pe tehnologii mai noi, pentru a trece în mod eficient la Cloud și la alte tehnologii de ultimă generație.

Datorită muncii de acasă, companiile trebuie acum să-și eficientizeze forța de muncă, să creeze o structură operațională și să treacă la modele la distanță și benefice în raport cu productivitatea muncii. Companiile trebuie să se adapteze cererii crescute de date și Cloud Computing și este necesar să își pregătească din nou angajații. Și angajații care au lucrat la fața locului sau sunt noi în domeniul tehnologiei trebuie acum să învețe noi abilități. 

În perioada pandemiei multe companii au optat pentru Cloud pentru a ajunge la clienții și angajații lor. Oamenii au optat pentru Cloud pentru a inova rapid, a economisi bani și a ajunge la mai mulți oameni.

Problema care apare este aceea de a pregăti mai ales clienții pentru interacțiunea cu noile modele și tehnologii. Studii relevante arată  că 90% dintre clienții companiilor spun că nu vor putea accelera transformarea lor digitală, deoarece nu au abilități. 

Iar aici provocarea este maximă. O economie digitală chiar dacă mai suplă și profitabilă nu poate exista fără clienți care să poată accesa noul tip de ofertă sau canalele de transmitere și valorificare a ofertei. Pentru acest lucru competențele digitale sunt esențiale.

Iar educația pe bază de competențele digitale trebuie să fie o problemă partajată între companii, societate și stat ca furnizor de educație. 

Cu alte cuvinte dobândirea de competențe digitale devine o prioritate în toată economia. 

În anul 2021, abilitățile digitale vor fi cele mai solicitate datorită multitudinii de oportunități disponibile. Tehnologiile digitale precum AI & Big Data Analytics, IoT, Cloud Computing, Cyber Security, RPA, Blockchain, AR / VR, 3D Printing, Automation vor fi foarte solicitate. Însă competențele digitale la nivel de societate riscă să rămână în urmă dacă nu se înțelege că devin o prioritate.

Anul acesta vom vedea un val de hiper-digitalizare, mai degrabă o lume figitală (fizică + digitală). Se estimează că cel puțin 30% din companii vor accelera procesul de digitalizare și inovare ca suport pentru adaptarea și reinventarea modelelor de afaceri și de operare, precum și module de monitorizare digitală a fluxurilor de business.

Acest lucru va aduce actualizări ale modelelor de afaceri actuale, ajutând companiile să crească în ceea ce privește lansarea de noi modele și produse, oferind o experiență conectată a clienților, automatizând vânzările sau funcția front-desk, rezolvând întreruperile lanțului de aprovizionare și asigurând continuitate în furnizarea de bunuri și servicii. Noile tehnologii vor contribui la reducerea costurilor de funcționare, la reducerea riscurilor și la livrarea unei valori de afaceri care să le ajute să își conecteze afacerile și lanțul valoric cu lumea externă. Planul de afaceri va trebui să fie rescris, încrederea, agilitatea, talentul și inovația fiind pilonii critici pentru a face parte din lumea contactless.

Foarte mulți specialiști explică faptul că această transformare digitală este singura cale spre o redresare economică rapidă. 

Acest demers va conduce ca în anul 2022 majoritatea companiilor să realizeze o valoare mai mare prin combinarea digitalului și a durabilității, dând naștere unor proiecte bazate pe suport digital și permise în mod durabil ca standard de facto.

În paralel cu aceste transformări individuale, cooperarea digitală va genera transformarea ireversibilă a fluxurilor de afaceri, lanțurilor de aprovizionare și de producție și a fluxurilor de capital. 

Vei fi “la un click distanță” de ceilalți sau la ani lumină de ei.

Până în anul 2022, 70% din toate companiile vor avea o utilizare accelerată a tehnologiilor digitale, transformând procesele de afaceri existente pentru a stimula implicarea clienților, productivitatea angajaților și reziliența afacerii.

Se anticipează faptul că, până în anul 2023, 75% dintre companii vor avea agende complete de implementare a transformării digitale, în creștere de aproape trei ori față de 27% astăzi, rezultând o adevărată transformare în toate aspectele afacerii și societății.

Ca rezultat, peste 60% dintre primele 2000 de companii din lume își vor construi propria platformă de inovare în afaceri pentru a sprijini inovarea și creșterea economică în noua epocă digitală.

Până în 2025, având în vedere condițiile globale volatile, 75% dintre liderii de afaceri vor utiliza platformele digitale și capacitățile ecosistemelor pentru a-și adapta lanțurile valorice la noile piețe, industrii și ecosisteme. Pentru ca acest lucru să fie posibil, peste 50% dintre companii vor schimba cu totul cultura organizațională, centrând-o pe client și bazată pe date și studii relevante în format automatizat.

Multora aceste predicții li se par stiințifico-fantastice, deși lumea se schimbă în jurul lor și chiar ei se schimbă și deși mulți nu realizează,  beneficiază în mod concret de avantajele digitalizării.

Dar aceste predicții sunt însoțite de realități care s-au întâmplat deja în anul 2020 și devin omniprezente în tot mediul economic.

România are nevoie de o Strategie Digitală

Cu atât mai mult devine necesară realizarea unei strategii coerente de dezvoltare a economiei digitale care să fie adresată mediului de afaceri și să asigure tranziția și compatibilitatea obiectivelor de business cu noul concept al economiei digitale mondiale. 

Din aceste perspective România trebuie să pună accent pe dezvoltarea furnizorilor de aptitudini digitale și trebuie acordat un sprijin concret acestora pentru a păstra cei mai buni formatori în domeniu sau dezvoltatori de servicii digitale care să asigure digitalizarea economiei, fie aceasta sectorială sau individuală.

De aceea insist să cred și să propun realizarea unei strategii digitale care să se bazeze pe stimuli economici direcți dați de statul român către industria furnizoare de soluții inteligente, de tehnologie și digitalizare, într-un sistem integrat, în care se face legătura dintre furnizorul de tehnologie, compania beneficiară de tehnologie și angajatul a cărei reconversie profesională se asigură de către antreprenor, dar prin subvenții statale. În acest fel, furnizorii de tehnologie vor trece de la abordarea tranzacțională la o abordare orizontală de parteneriat real și responsabilizare. 

Strategia digitală trebuie să aibă ca fundament susținerea industriei furnizoare de tehnologie care să permită furnizarea continuă de soluții inteligente pentru tranziția la economia digitală.

Pentru ca România să fie beneficiar net de tehnologie și de soluții digitale trebuie însă să fie dezvoltată o schemă de bonificații care să se adreseze industriei digitale cu scopul internalizării soluțiilor și dezvoltării sectorial integrate a economiei naționale.

Strategia digitală trebuie realizată în parteneriat între Guvern și industria IT&C, iar un prim pas ar trebui să fie acela al identificării celor mai buni jucători disponibili pe piața digitalizării, jucători care pot face față unei cereri imense, stakeholderi care pot fi utilizați pe deplin pentru a accelera adoptarea tehnologiei. 

Un al doilea pas trebuie să îl constituie stabilirea etapelor de dezvoltare digitală pe verticala și orizontala economiei și intersectorial, pentru că, în zona aceasta a transformării digitale discutăm de concepte matriceale concrete și riguros stabilite, hazardul în dezvoltare fiind un risc cu efecte deosebit de negative.

România se confruntă cu o perioadă de expansiune în ceea ce privește digitalizarea și va beneficia de cel puțin 6 miliarde euro fonduri europene pentru digitalizare în urmării ani. Un motiv în plus și o ocazie foarte bună pentru ca România să antreneze în acest proces întregul lanț industrial, de la furnizori de echipamente până la dezvoltatori de software, prin condiții și politici favorabile pieței.

Tehnologia 5G, un mainstream al anilor viitori

O lume digitală nu poate exista însă fără conectivitate. 

Am auzit despre avantajele 5G de ani de zile, dar abia până când munca la distanță, videoconferința și colaborarea digitală au devenit elemente esențiale ale vieții noastre în acest an, nevoia de conectivitate fiabilă și mai multă lățime de bandă a devenit un beneficiu real, concret pentru noi toți. Dependența noastră de telefoane, tablete și alte dispozitive - inclusiv un număr tot mai mare de senzori care conectează obiectele, produsele și serviciile (IoT) - evidențiază necesitatea autostrăzilor de conectivitate cu mai multe benzi despre care companiile de telecomunicații știau deja că vom avea nevoie. 

Astăzi, companiile nu își pot permite să fie deconectate, iar implementarea tehnologiei 5G au devenit o parte vitală a soluției. Valoarea și avantajele tehnologiei 5G vor deveni din ce în ce mai populare în 2021. 

Deja, în multe state europene, tehnologia 5G aduce după sine avantajele aferente, iar dezvoltarea sistemelor automate și interconectate este într-o dinamică progresivă.

Deși mult întârziată datorită unor viziuni diferite privitoare la securitate cibernetică și comerț tehnologic, majoritatea statelor europene au trecut peste obstacole si au trecut la implementarea tehnologiei 5G preponderent prin operatorii de telecomunicații care colaborează cu principalii furnizori de tehnologie 5G, fie aceștia europeni sau asiatici.

Efectele sunt vizibile, aplicațiile disponibile conduc la o integrare rapidă a industriilor pe verticală.

Avem deja exemple de ferme agricole inteligente în Elveția, Franța, Olanda și Germania unde, cu ajutorul rețelelor 5G, dronelor și altor dispozitive, s-a putut organiza un mediu inteligent de operare care asigură respectarea la timp și eficient a verigilor tehnologice, detectând cu precizie existența unor dăunători sau riscuri pentru recoltă, permițând astfel o reducere cu 50% a costurilor de producție. 

Discutăm de sisteme de transport inteligente care permit colaborarea vamală transfrontalieră în format digital sau porturi automatizate în Olanda și Franța, sisteme de transport urban automatizate precum și de sisteme smart de gestiune a utilităților publice în marile orașe europene. Nu în ultimul rând producția manufacturieră a intrat într-un proces accelerat de digitalizare și integrare de procese automate, iar pe orizontală serviciile integrate au devenit o normalitate.

Multe din realizările anului 2020 nu erau posibile fără existența tehnologiei 5G, iar ceea ce este mai interesant și mai valoros urmează să vină în anii 2021-2023.

Nu pot să nu întreb, retoric evident, unde se află România în ecuația aceasta a noilor tehnologii și care sunt preocupările decidenților noștri politici cu privire la transformarea digitală a României?

Dar despre asta, în articolele viitoare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News