Dana Crîznic, Manager Departament SSM, Mediu, Situații de Urgență în cadrul Hidroelectrica, a spus cât cheltuie compania pentru curăţarea lacurilor pe care le administrează de deşeuri şi care sunt pierderile pe care le înregistrează Hidroelectrica atunci când este nevoită să oprească anumite instalaţii care se înfundă din cauza deşeurilor. 

"Această dezbatere ne dă speranţă că în viitor lucrurile vor fi mult mai bune. Hidroelectrica este una dintre companiile foarte afectate de această poluare masivă cu materiale plastice din râuri. Suntem una dintre companiile care gestionează instalaţiile de producere a energiei şi ne confruntăm de foarte mulţi ani cu această poluare a râurilor cu deşeuri de toate felurile.

Ca cifre, putem spune pe scurt că anul trecut am cheltuit aproape 1,5 milioane de lei pentru acţiuni de igienizare, respective colectare, transport şi depozitare a deşeurilor plutitoare. Anul acesta numai în semestrul unu am depăşit deja un milion de lei şi cred că sunt în jur de două tone de deşeuri care au fost colectate în acest sistem. Aceste deşeuri nu numai că plutesc pe suprafaţa luciului de apă, ele ne produc şi pagube. Nu numai cele care se datorează costurilor pentru a le colecta, transporta şi depozita, ci şi prin faptul că ele înfundă deseori grătarele instalaţiilor noastre, astfel încât noi trebuie să oprim funcţionarea centralelor, să facem acţiunile acestea de curăţare, fapt care duce la pierderi de energie.

Numai pentru anul 2020 pierderea de energie datorată acestor lucrări se ridică la 7.616 MWH. Mai ales în contextul actual în care ştim cu toţii cât a crescut consumul de energie electrică, o astfel de pierdere de energie pe plan intern e destul de semnificativă", a declarat Dana Crîznic, Manager Departament SSM, Mediu, Situații de Urgență în cadrul Hidroelectrica, la dezbaterea online ‘România și legislația europeană de mediu’, organizată de către DC News Media Group.

VIDEO:

Context

În 2021, România s-a confruntat cu o serie de provocări pe Mediu, în special pe zona de legislație, cu impact major pentru industria de profil. Alături de proiectele naționale a existat și obligativitatea transpunerii unor directive europene.

Recent, a fost implementată directiva europeană privind limitarea impactului unor produse din plastic, iar efectele nu au întârziat să apară.

Un alt act normativ de care se discuta de ani buni în spațiul European și cel național este cel privind sistemul garanție returnare (SGR), care va intra în vigoare de anul viitor. Acesta a fost dentificat de experți și numeroase studii ca fiind unul dintre cele mai eficiente instrumente pentru prevenirea poluării, în special cu plastic. Un raport al Comisiei Europene spune că SGR are potențialul de reducere a gunoiului cu peste 80%, iar nivelurile de reciclare pentru ambalaje de băuturi pot atinge 90-98%.

Actul normativ alături de o reciclare în creștere pot fi soluția pentru reducerea poluării masive cu care se confruntă România.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News