Evenimentul are două capete de afiș. Unul este europarlamentarul Tőkés László, președintele CNMT, dar și mentorul PPMT. Al doilea este  Illés Zoltán, secretar de stat cu rang de ministru pentru Mediu în guvernul de la Budapesta care a ținut să onoreze cu prezența sa forumul organizat în ziua în care și Dumnezeu se odihnește. Cei doi vor rosti discursuri în cadrul forumului găzduit de Biserica Unitariană. Tokes va candida la alegerile europarlamentare 2014 din partea FIDESZ Ungaria, care încearcă să ia voturi și de la alegătorii cu dublă cetățenie din Ardeal. Teoretic, ar putea afecta scorul UDMR. Deși atacă, uneori, liderii Uniunii, aceștia au aceeși viziune cu Tokes, dar și cu guvernele de la Budapesta în ceea ce privește exploatarea de la Roșia Montană.

Cine sunt vedetele forumului de la Roșia Montană                         

Încă din studenție, Illes Zoltan a fost preocupat de mediu și a fost un activist neobosit în diverse grupări ecologiste. Din 1994, a aderat la partidul lui Viktor Orban, FIDESZ, actual partidul de guvernământ. Din 2010, a fost numit Secretar de Stat pentru protecția mediului și Apelor în cadrul Ministerul Dezvoltării Rurale.

Primul cap de afiș al forumului din 11 mai este  Laszlo Tokes. Protejatul lui Victor Orban este în plină campanie. În plus, de când FIDESZ este la putere, în Budapesta, și fondurile venite dinspre statul maghiar, prin diverse fundaţii, alimentează susținătorii politicii lui Tokes.

Tokes este cunoscut pentru poziţia sa critică față de începerea exploatării aurifere de la Roșia Montană a subliniat în nenumărate rânduri în spațiul public că autorităţile de la Budapesta îi împărtășesc (o)poziția. De altfel, cei doi se cunosc bine. În 2012, Tokes transmitea României mesaje din partea oficialului maghiar. “Le transmit chiar mesajul domnului secretar de stat Illés Zoltán, care, printr-o scrisoare adresată mie, exprimă poziţia clară a Budapestei în această cauză, ba chiar ne informează că în primăvara acestui an, când preşedinţii Orban Viktor şi Traian Băsescu vor avea o întâlnire, va figura pe agenda discuţiilor lor problema Roşiei Montană.” Iar un alt locotenent al lui Tokes, Papp Elöd, declara tot în 2012 că, “pentru noi (maghiarii – n.n.), dosarul Roşia Montană nu este numai o simptomatologie a corupţiei la cel mai înalt nivel, proiectul exploatării nu este numai un risc ecologic – Roşia Montană este şi o valoare transilvană comună care trebuie păstrată.”

Blocarea exploatării la Roșia, politică națională a Ungariei

În 2010, Illes declara, citat de presa vremii, că guvernul de la Budapesta va face tot posibilul ca mina de la Roșia Montană să rămână închisă. "Am luat legatura cu mai multe țări din UE și încercăm să mobilizăm toată Europa să se opună deschiderii unei mine, cu extracție pe bază de cianură, în România. Demersul nostru nu este unul tâmpit, bazat pe orgoliu, ci susținut de certificate de la mediu, care atestă cât de mare este pericolul, dacă se va deschide mina de la Roșia Montană.” Potrivit lui Zoltan, autoritățile din România au trimis Ungariei un studiu eronat, chiar absurd, în care scrie ca impactul cianurii asupra mediului la granita cu Ungaria va fi aproape de zero', și printr-o scrisoare deschisă a ținut să-i remintească și ministrului Mediului, Laszlo Borbely, din guvernul de la București cât de mult își dorește Ungaria deschiderea minei de la Roșia Montană.

Autoritățile din România, niciun cuvânt despre centrala nucleară din Pecs

Apropo de studii de impact, guvernul de la Budapesta arată cu degetul către riscurile proiectului celor de la RMGC, dar nu vorbește niciodată de centrala nucleară de la Pecs inclusă într-un raport al Greenpeace dat publicității în martie a.c., care trage un semnal de alarmă în privința riscurilor pe care le ridică prelungirea vieții unor reactoare nucleare vechi de peste 3 decenii care funcționează în interiorul Uniunii Europene. Pecs este o centrală nucleară de tip sovietic, asemănătoare, din multe puncte de vedere, cu cea de la Cernobîl. Cele patru reactoare au fost puse în funcţiune între 1982 şi 1987 și li s-a stabilit o durată de viaţă de 30 de ani. În 2006, Parlamentul ungar a prelungit autorizația de funcționare a reactoarelor centralei de la Peks cu încă 20 de ani și a dat asigurări că sunt respectate standardele nucleare internaționale. Cu trei ani în urmă, în 2003 realitatea era cât pe ce să arunce în aer aceste asigurări și să declanșeze un dezastru nuclear la granița de Vest a României, când în urma unor manevre greșite 30 de țevi, care conțineau 3,6 tone de material radioactiv, s-au fisurat, iar norul radioactiv eliberat în atmosferă a fost sesizat inclusiv în județul Timiș.

Riscurile exploatării, de 10 ori mai mici decât ale centralei rusești

Pentru că tot se vorbește de riscuri și studii de impact, dacă s-ar începe exploatarea la Roșia Montană, scorul ar fi oricum 1-0 în favorea proiectului minier în fața centralei maghiare. Dacă în cazul proiectului de la Roșia Montană, probabilitatea unor accidente este de 1 la 1.000.000 de ani, iar zona de impact a fost stabilită la 80 de km, conform unei evaluări făcute în conformitate cu criteriile Convenției Internaționale de la Espoo, organizația internațională care reglementează evaluarea impactului asupra mediului pentru proiecte cu impact transfrontalier, în cazul centralei de la Pecs probabilitatea de accident este de 10 ori mai mare, iar distanţa impactului ar fi de 8 ori mai mică (10 km).

Însă, situația se va îmbunătăți și riscurile unei explozii nucleare la granița de Vest a României vor scădea. Centrala de la Pecs a revenit în actualitate chiar în ianuarie 2014, când guvernul de la Budapesta a anunțat că Rusia, grijulie, va investi 10 mld. euro în Ungaria pentru  construirea a două unităţi noi la Pecs.  

Un lucru rămâne ciudat: în cazul reactoarelor de la Pecs nu s-a auzit de nicio coaliție de zeci de organizatii de “mediu”, nici fundațiile miliardarului George Soros nu au sărit să arate cu degetul către bomba nucleară din curtea Uniunii Europene.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News