Guvernul a modificat și completat, miercuri, prin ordonanță de urgență, Legea nr. 286/2009 privind Codul penal și Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. Ordonanța de urgență a fost adoptată având în vedere, în principal faptul că de la intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală și până în prezent au fost adoptate un număr de 15 decizii ale Curții Constituționale care au produs un impact important asupra acestui act normativ. Este necesară transpunerea urgentă a unor acte normative ale Uniunii Europene din domeniul dreptului penal, dar și dreptului procesual-penal, informează comunicatul Guvernului.

De asemenea, Guvernul informează că un motiv ar mai fi și necesitatea stringentă a unor intervenții legislative pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, semnalate de instituțiile din cadrul sistemului judiciar.

Potrivit Guvernului, au fost necesare intervenții legislative necesare ca urmare a pronunțării de către Curtea Constituțională a unor decizii de admitere a excepțiilor de neconstituționalitate cu privire la Codul de procedură penală.

"Prin cea mai recentă decizie a CCR, s-a constatat că renunțarea la urmărirea penală de către procuror, fără ca aceasta să fie supusă controlului și încuviințării instanței de judecată, echivalează cu exercitarea de către acesta a unor atribuții ce aparțin sferei competențelor instanțelor judecătorești. Astfel, Curtea constată că renunțarea de către procuror la urmărirea penală, în condițiile reglementate la art. 318 alin. (1) din Codul de procedură penală, contravine legii fundamentale".

Astfel, Guvernul a decis să intervină legislativ pentru a reglementa o procedură prin care judecătorul de cameră preliminară hotărăște, prin încheiere motivată, în camera de consiliu, cu citarea părților, suspectului, persoanei vătămate și altor persoane interesate, precum și cu participarea procurorului, asupra legalității și temeiniciei soluției de renunțare la urmărirea penală dată de procuror.

[citeste si]

"Modificările operate au în vedere și alte intervenții necesare pentru punerea de acord a Codului de procedură penală cu 15 decizii ale Curții Constituționale pronunțate în ultima perioadă și care reclamau intervenție legislativă în materii precum :

- participarea procurorului sau a unor părți în procesul penal la unele etape procedurale;
- procedura soluționării plângerii împotriva soluțiilor procurorului;
- procedura acordului de recunoaștere a vinovăției;
- necesitatea reglementării unor căi de atac care să permită şi contestarea luării măsurii asigurătorii de către judecătorul de cameră preliminară ori de către instanța de judecată;
- clarificarea unor competențe.

Codul de procedură penală a fost modificat pentru a lămuri interpretarea unor texte si realizează corelările necesare pentru aplicarea acestora. S-au adus modificări procedurii acordului de recunoaștere a vinovăției, astfel încât și minorii să poată încheia acorduri de recunoaștere a vinovăției, cu încuviințarea reprezentantului lor legal.

De asemenea, s-a completat cadrul normativ al asistenței juridice obligatorii prevăzut de codul de procedură penală – confirmându-se jurisprudența instanțelor; s-a reglementat obligativitatea acesteia și în procedura în cameră preliminară în cauzele în care legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani.

Pentru a preveni o succesiune de acte normative distincte, ordonanța de urgență concentrează într-un singur demers intervenția legislativă asupra Codului de procedură penală, în special, și realizează toate corelările implicate de diversele motive care justifică intervenția. Nefinalizarea dezbaterii în procedura parlamentară asupra proiectelor de lege inițiate de Guvern în urma publicării deciziilor de neconstituționalitate ale Curții Constituționale conduce la soluții neunitare în practică.

Din totalul modificărilor operate, aproximativ 30 au vizat transpunerea celor 5 directive, mai mult de 50 de puncte au vizat punerea textelor codurilor în acord cu deciziile Curții Constituționale . De asemenea, au fost făcute modificări pentru impunerea unei practice unitare avându-se în vedere jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, restul modificărilor reprezentând reglementări solicitate de practicieni ori texte de corelare, a căror includere în proiect urmărește o clarificare cât mai rapidă a cadrului normativ procesual-penal.

Textele contribuie nemijlocit la stabilitate legislativă, aduc un plus de valoare celor două coduri, sporesc protecția unor categorii de persoane vulnerabile (minori, victimele infracțiunilor), respectiv consolidează caracterul echitabil al procesului penal prin sporirea garanțiilor procesuale", conchide comunicatul citat.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News