George Baltă atrage atenția românilor că ziua sfântă de Crăciun nu este despre mâncare, nici despre cadouri. 

”Pe lângă mine toți brazii mici sunt mari.” scrie, pe Facebook, George Baltă. 

Tânărul face un apel către toți oamenii care, în aceste zile, aglomerează magazinele și cumpără tot ce găsesc, deși multe produse nu sunt necesare, doar ambalate frumos. 

”Aș vrea să vă reamintesc un lucru... De Crăciun să nu uitați să-l invitați și pe Iisus la ziua lui. Magazinele sunt pline cu produse ambalate care mai de care mai frumos. Magazinele sunt pline cu oameni care cumpără aceste produse doar pentru că arată bine, nicidecum că ar avea nevoie de ele. Ne umplem mesele cu fel de fel de mâncăruri, salate, cărnuri, dulciuri, băuturi doar pentru a arăta ce? Fală, cât de bogați suntem? Băgăm în noi aia și aia și la sfârșitul zilei suntem cu stomacul în pioneze. O să treacă Crăciunul, o să ne reluăm viața de dinainte și... și pe Iisus tot nu l-am invitat la ziua lui. Liniște vouă!” scrie George, pe Facebook. 

Într-o zi de 11 martie, viaţa rugbystului George Baltă a luat o turnură neaşteptată. Un accident pe teren, în timpul unui meci, a reprezentat începutul unei noi vieţi. George a rămas paralizat de la piept în jos, însă nu a cedat în faţa destinului.

În trecut, George a oferit un interviu pentru DCNews: 

10 martie 2006. Ce îţi aduci aminte din acea zi?

10 martie îmi aduce aminte că am avut antrenamentul căpitanului, ultimul antrenament înainte de un meci, fiind condus de către căpitanul echipei. A fost un antrenament bun, în care am pus la punct toate detaliile. Mă simțeam pregătit.

11 martie 2006. Data care ţi-a schimbat viaţa. Cum ţi-o reaminteşti acum?

Îmi aduc aminte că era o zi înnorată și că la horoscop îmi spunea ceva de genul că o să am o zi plină de realizări. Din păcate, accidentarea mi-a luat puterea de a sta în picioare. Acum, la 11 ani de la accident, pot spune că este cel mai bun lucru care mi s-a întâmplat. Am început să văd ce înseamnă viața şi să apreciez tot ce îmi oferă ea. Am cunoscut oameni minunați și am înţeles ce înseamnă prietenia adevărată.

Reîntorcându-ne în trecut, am înţeles că ai încercat toate metodele de care auzeai că te-ar putea ajuta, cum ar fi bioenergie. Care a fost cea mai atipică experienţă?

Oh, cea mai atipică terapie mi s-a părut că a fost cea în care am fost pus să ţin pe cap într-o căciulă trei ouă. Mi s-a spus că aș fi fost otrăvit cu metale grele și în felul acesta le pot scoate.

Discriminare - în ţara noastră, acest concept se manifestă pe planuri multiple. Când te-ai simţit discriminat ultima oară?

Discriminat mă simt în fiecare zi din cauza acestei Românii inaccesibile. Dar România are oameni frumoși și care ajută dacă este nevoie. Am învățat să văd partea plină a paharului.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News