Folosind ingrediente de sezon şi locale, gătite cu un consum minim de energie, restaurantul "Madame Brasserie" oferă clienţilor o privelişte spectaculoasă asupra Parisului şi, totodată, o perspectivă nouă asupra felului în care industria restaurantelor poate să propună preparate "mai verzi".

În timp ce finaliza un aperitiv pe bază de praz, iar echipa lui se pregătea pentru tura de seară, Thierry Marx a spus că meniul său este conceput pentru a minimiza amprenta de carbon a acestui restaurant.

"Acest praz, o plantă de sezon în această perioadă, este cultivat la mai puţin de 50 de kilometri distanţă de aici. Îl preparăm în suc propriu şi îl asezonăm cu muguri de plante care sunt crescute într-o grădină organică de la periferia Parisului şi care sunt livrate cu bicicleta", a dezvăluit maestrul bucătar francez.

"Este ceva simplu, are un impact limitat al carbonului, este uşor de mâncat şi este economic - ne facem treaba cu un impact minimal asupra mediului", a adăugat el.

Thierry Marx - care a primit prima lui stea Michelin în 1998, coordonează mai multe restaurante şi este o celebritate naţională în Franţa după ce a participat la mai multe show-uri TV culinare - a dezvăluit că după inaugurarea din luna iunie, întregul restaurant a fost conceput pentru a economisi apă şi energie.

În urmă cu 20 de ani, un astfel de restaurant ar fi fost puternic iluminat înainte de începerea turei de seară, cu toate becurile aprinse şi cu toate cuptoarele pornite, a mai spus bucătarul francez.

În prezent, echipa lui găteşte preparatele în caserole din cupru şi pe plite cu inducţie, care încălzesc doar tigăile, nu şi întreaga bucătărie.

"Ne aflăm în mijlocul unei crize a energiei şi al unei crize de mediu, nu putem să presupunem că aceste lucruri nu ne privesc doar pentru că noi conducem un restaurant. Conştientizarea unor astfel de probleme se produce, uneori, puţin mai târziu în profesia noastră, însă, astăzi, mai există doar foarte puţini proprietari de restaurante sau de hoteluri care nu doresc să facă această tranziţie", a adăugat Thierry Marx. 

Populația de animale sălbatice din toată lumea a scăzut cu 69% în ultimii 50 de ani

Populațiile de mamifere, păsări, amfibieni, reptile și pești au scăzut cu 69%, în medie, în ultimii 50 de ani.

Potrivit raportului Planeta Vie 2022 al WWF, indicele Planeta Vie (LPI), furnizat de Societatea Zoologică din Londra (ZSL), arată că în regiunea tropicală abundența medie a populațiilor monitorizate scade într-un ritm alert. Îngrijorarea este cu atât mai mare, deoarece aceasta este regiunea cu cea mai bogată biodiversitate din lume.

Datele LPI arată că între 1970 și 2018 abundența medie a populațiilor de specii monitorizate din America Latină și regiunea Caraibe a scăzut, în medie, cu 94%.

Anul acesta, experții au lucrat cu cea mai extinsă bază de date din istoria raportului, cuprinzând aproximativ 32.000 de populații din 5.230 de specii, pentru a calcula Indicele Planeta Vie, indice care se referă la abundența medie a populațiilor monitorizate pe parcursul a 48 de ani.

„Raportul Planeta Vie 2022 arată că ne confruntăm cu o urgență majoră reprezentată de schimbările climatice cauzate de om și de pierderea accelerată a biodiversității. Acestea amenință bunăstarea generațiilor actuale și viitoare.

WWF este extrem de îngrijorat de aceste noi date care arată o scădere devastatoare a populațiilor de animale sălbatice, în special în regiunile tropicale, care găzduiesc unele dintre cele mai diverse peisaje din lume”, a declarat Marco Lambertini, director general WWF Internațional.

În aproximativ 50 de ani, abundența populațiilor speciilor de apă dulce monitorizate s-a micșorat, în medie, cu 83%, marcând cea mai dramatică scădere a oricărui grup de specii.

Pierderea habitatelor și blocarea rutelor de migrație sunt printre principalele cauze cu un impact direct asupra speciilor de pești migratori.

Una dintre populațiile monitorizate în LPI este cea a delfinilor roz de râu din Amazon, care a înregistrat o scădere cu 65%, din anul 1994 până în 2016, în Rezervația de Dezvoltare Durabilă Mamirauá din statul brazilian Amazonas.

Un alt exemplu este gorila estică de câmpie, a cărei populație a înregistrat un declin de aproximativ 80% în Parcul Național Kahuzi-Biega din Congo, între 1994 și 2019.

La fel și populația de leu de mare australian a scăzut cu 64% între 1977 și 2019.

„Încă ne bucurăm de biodiversitate în România, suntem una din puținele țări din Europa care are încă păduri virgine și faună sălbatică, însă presiunile sunt din ce în ce mai mari, cum ar fi dezvoltarea nesustenabilă a infrastructurii de transport și energie, poluare, tăieri ilegale.

Dacă protejăm natura și facem eforturi să o refacem acolo unde s-a pierdut, vom putea asigura viitorul nostru și al generațiilor următoare, vom putea păstra ceea ce natura ne oferă cu generozitate: aer, apă, sol, toate resursele curate de care avem nevoie și, în plus, reziliența la schimbările climatice”, a spus Orieta Hulea, director general WWF România, notează Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News