Organizația Mondială a Sănătății a plasat fumătorii în grupele de risc, din două motive. Unul ține de comportamentul de a fuma și unul de condiția de sănătate generală. În plus, comportamentul de a fuma crește transmiterea comunitară.

OMS descrie că, atunci când fumați, degetele se ating de țigară. Apoi, țigara vine în contact cu buzele și e mai mare riscul de contaminare de la mână la gură și așa poate crește transmiterea comunitară. Mai mult, fumătorii sunt în risc mai mare de a ajunge la pneumonie severă, cu necesitatea de a fi intubați.

De ce sunt fumătorii sunt vulnerabili în fața COVID-19

Alveolele pulmonare, locul unde are schimbul de gaze din plămâni, sunt apărate de celule imunitare numite macrofage. Fac un fel de cetate în jurul micilor bule prin care respirați. În cazul fumătorilor, macrofagele sunt ocupate, permanent, să distrugă gudroanele din fumul din țigară. Și nu pot.

"La fumător, celulele imunitare, numite macrofage, sunt epuizate si fumătorul cade ușor pradă virusului SARS-CoV-2. În cazul în care noul coronavirus ajunge până la alveole și acestea nu sunt apărate de macrofage, așa cum se întâmplă în cazul fumătorilor, vasele de sânge devin permeabile, componenta lichidă a sângelui iese din ele și ajunge direct în alveolele pulmonare", spune prof. univ. dr. Grigore Mihăescu, profesor titular al disciplinelor Microbiologie generală, Imunobiologie, Imunologie clinică și Virologie medicală, Departamentului de Botanică şi Microbiologie al Facultății de Biologie a UB, citează stirileprotv.ro.

Organismul încearcă cu toate forțele să se apere

Alveolele pulmonare sunt destinate schimbului de gaze cu mediul exterior, sunt capabile să primească doar gaz. În cazul pneumoniei severe virale ele sunt inundate cu sângele pacientului. Apare insuficiența respiratorie și pacientul are nevoie de ventilație mecanică.

În acest moment, organismul încearcă cu toate forțele să se apere. Și produce inflamație puternică, exagerată.

"Apare așa numita furtună de citokine, adică o reacție inflamatorie atât de puternică, situată lângă alveolele pulmonare, care nu mai lasă plămânul să își îndeplinească funcția. În secțiile de terapie intensivă, pacienții primesc medicație care să reducă această furtună de citokine", spune prof. dr. Veronica Lazăr, profesor titular Microbiologie generală și medicală, Imunobiologie, Facultatea de Biologie, Universitatea din București, citează aceeași sursă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News