De-a lungul timpului, oamenii au fost convinși că se pot baza pe limbajul verbal și pe vedere pentru a comunica cu alte persoane, susține NBC News. Și pe bună dreptate, pentru că ne putem îndrăgosti de cineva la prima vedere sau doar pentru că vorbește aceeași limbă ca noi. Animalele se bazează mai mult pe ce miros și ce aud decât pe ce văd. Câinii latră în neștire când un hoț este chiar și la o distanță apreciabilă de ei sau își ciulesc urechile când un străin se apropie, ne informează Universitatea din Adelaide, lucru deja ştiut, mai ales de ciobani. Copoii, de pildă, au cel mai bun miros și pot depista un miros chiar și de la 200 km! E limpede că nu ne putem compara simţurile cu ale lor, însă sunt oare oamenii atât de diferinți de regnul animal?
Poate nasul uman să detecteze frica?
În 2012, un grup de cercetători olandezi și-au propus să descopere dacă oamenii pot mirosi frica, așa cum o fac animalele. Pentru a analiza asta, au cules transpirația unor bărbați care tocmai s-au uitat la un film de groază și de la alții care au privit un film liniștitor. Apoi au rugat să miroasă un grup de femei, care au simțul mirosului mai dezvoltat decât bărbații, datorită numărului mai mare de neuroni, după cum susține Medical News Today. Femeile au avut mai multe mișcări ale ochilor când au mirosit transpirația celor care au privit filmul de groază, ceea ce înseamnă că teama care i-a cuprins pe privitori poate fi sesizată de cei de lângă ei. Ceea ce demonstrează studiul este că oamenii pot comunica, într-o oarecare măsură, și prin miros, se arată în The Guardian. Animalele produc în mod natural feromoni, o substanță care este produsă de corp pentru a le alerta pe alte animale de amenințări, pentru a atrage parteneri de împerechere sau pentru a stabili o legătură strânsă între mamă și pui.
Ne asemănăm cu animalele?
Poate că și noi, oamenii, ne alegem partenerii în funcție de miros. De fapt, e binecunoscut faptul că în timpul relaţiilor intime emanăm un anumit miros, care-l atrage pe partener și mai mult. "De ce n-am emana un miros anume și atunci când ne este frică?" - se întreabă oamenii de ştiinţă, potrivit Mental Floss. Termenul biologic pentru odorul care influenţează comunicarea intre indivizii unei specii este feromon. Dar ce sunt feromonii? Practic, sunt mesageri chimici care circulă între membrii unei specii, modificând comportamente specifice via ingestie, absorbţie sau receptori senzoriali. Altfel zis, feromonii sunt hormoni care circulă în exterior de la un individ la altul şi, la fel ca hormonii din corp, modifică comportamentul specific.
Se crede că există o comunicare prin feromoni nu doar la animale, ci şi între oameni şi constă din odoruri similare cu cele folosite de alte animale (de aceea, parfumurile sunt combinate cu mostre din secreţiile glandelor sexuale ale altor animale; dar asta e inutil, pentru că nu există efecte asupra oamenilor din partea feromonilor altor animale). O serie de studii indică efecte reale. Spre exemplu, la fel ca în studiile cu şoricei, sudoarea şi secreţiile umane se pare că stimulează receptivitatea sexuală. Studiile controlate (deşi controversate!), începând cu anii 70, ne arată că femeile aflate în proximitate fizică tind să-şi sincronizeze ciclurile menstruale prin intermediul mirosului inconştient sau că femeile preferă bărbaţii cu odoruri ce ar sugera un sistem imunitar puternic. Aceste odoruri stimulează receptorii din structuri similare, care au trasee neurale similare şi care produc inconştient efecte asupra comportamentelor. Totuși, aceste studii nu sunt categorice, subiectul fiind disputat ani de-a rândul, cu argumente pro și contra.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
- Orașul din România unde nu există ambuteiaje. Titi Aur: De ce se circulă extraordinar, în ciuda faptului că e foarte aglomerat / video
- Aderarea completă a României la Schengen. Comisarul European pentru Afaceri Interne, anunț important. Când ar putea fi eliminate și controalele la frontierele terestre
- "Sunt distrusă psihic". Ilona și Ristei, cădere nervoasă: "Este un fel de Sandu Ciorbă, ȋn chineză!"
- Ce sunt tahionii, particulele "suspecte" care au invadat Universul
- Naty Badea: Nu mai este de trăit în Italia. Mie îmi este foarte teamă chiar și să merg pe stradă
- Avocatul Poporului vrea să le facă dreptate „copiilor pandemiei” care au pierdut doi ani de școală
- Proiectul Ministerului de Interne care vizează îmbunătățirea și modernizarea sistemului. Bogdan Despescu, explicații / video
- USR, proiect de lege privind trimiterea pacienților de la stat la privat. Rafila, reacție
- Chirieac, după riposta Israelului asupra Iranului: S-ar putea să încheiem această pagină neagră din istoria Orientului Mijlociu
- Previziunea lui Ciuvică privind alegerile pentru Primăria Capitalei: Ia peste 40% / video
- Separi cățeii de mamă înainte de opt luni? Se pedepsește cu închisoarea: Pedeapsa trebuie să fie mai drastică
- Românii apreciază mai mult influencerii și vedetele decât medicii și profesorii. Sociolog: În topul profesiilor din SUA, artiștii sunt la nivel cu electricienii
- Sistemul RO-Alert și copiii dispăruți. Despescu: Numai prin sprijinul comunității putem avea un rezultat rapid