Acord între Paris și Londra. În sudul țării transalpine sunt planificate crearea de centre de primire pentru a ”bloca” ruta migranților prevenienți din Italia.

După ruperea acordului pentru primirea a 3 mii de solicitanți de azil din Italia și închiderea graniței de la Ventimiglia din Italia, Franța încheie un acord cu Regatul Unit în sens invers: Parisul va primi 72, 2 milioane de euro să blocheze plecările migranţilor de pe coastele sale către cele ale Angliei. 

Mult timp acuzat de Londra că nu face suficient împotriva traficanților de ființe umane care operează de-a lungul traseului Canalului, care a devenit mai aglomerat după Brexit, Guvernul președintelui francez, Emmanuel Macron, pare să fi inaugurat un sezon de cooperare cu noul executiv britanic al lui Rushi Sunak.

Ministrul de Interne transalpin, Gérald Darmanin, a semnat un document comun cu omologul britanic, Suella Braverman, care ar trebui să ducă la o creștere cu 40% a forțelor de securitate franceze dislocate pe plajele din nord-estul țării, de unde pleacă tot mai multe bărci. Odată cu creșterea personalului, este planificată desfășurarea de drone și observatori comune de ambele maluri ale Canalului, scrie Europa Today.

Potrivit ultimelor cifre de la Ministerul britanic al Apărării, anul acesta peste 40 de mii de migranți au debarcat pe coasta britanică. Creșterea sosirilor a pus presiune asupra Londrei și devenise un punct dureros pentru fostul premier Boris Johnson: una dintre principalele promisiuni ale Brexit-ului, dintre care Johnson a fost unul dintre cei mai mari arhitecți, era să elibereze Regatul Unit de problema imigranți ilegali cauzați, potrivit brexiterilor, de politicile ineficiente ale Uniunii Europene. Dar de când Londra a părăsit UE, lucrurile au mers în direcția opusă.

Conservatorii de la putere în Regatul Unit au acuzat mereu Parisul că este responsabil pentru creșterea plecărilor de bărci, dar având în vedere relațiile nu tocmai cordiale dintre Johnson și Macron, Londra a fost nevoită să caute soluții alternative pentru a face față eșecului: de exemplu, fostul lider britanic a semnat un acord cu Rwanda pentru repatrierea solicitanților de azil, măsură similară cu cea la care lucrează și Guvernul italian în Europa (nu cu Rwanda, ci cu alte țări terțe), dar încercarea a fost blocat de la început de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (care, amintiți-vă, nu are nicio legătură cu UE). Cu Sunak în Downing Street, Parisul pare mai deschis la dialog.

Rolul Italiei

Un rol în acest sens ar fi putut avea și recenta ciocnire diplomatică cu premierul italian, Giorgia Meloni: în aceste zile, de fapt, mai mulți comentatori francezi au subliniat cum atitudinea de închidere a lui Macron față de migranții din Italia a fost de fapt provocată de eșecul al autorităților transalpine în a împiedica plecările ambarcațiunilor către Regatul Unit. Pe de o parte, Parisul acuză ușor  Italia că a făcut puțin pentru a evita trecerea migranților la granița cu Ventimiglia, pe de altă parte, este subiectul aceluiași tip de critică din partea Londrei. 

Deloc surprinzător, acordul semnat între miniștrii Darmanin și Braverman prevede crearea unor centre de primire în sudul Franței care să blocheze coridorul care duce dinspre Mediterană (adică și mai ales din Italia) la Calais, iar de aici, prin barje, în Regatul Unit. Textul prevede angajamentul celor două țări de a ”le oferi alternative sigure”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News