Ungaria ar putea să solicite aderarea la ERM-2, anticamera zonei euro, în acest an sau anul următor, a declarat marţi ministrul Finanţelor, Mihaly Varga, în contextul în care oficialii de la Budapesta încearcă să găsească modalităţi pentru a opri prăbuşirea forintului care creează pagube economiei, transmite Bloomberg.  

Mihaly Varga a spus că Executivul de la Budapesta ar putea lua în considerare o solicitare de aderare la mecanismul ERM-2 (mecanismul ratelor de schimb - n. r.)., care blochează moneda unei ţări într-un interval fix de schimb în raport cu moneda euro, dacă şi când va ajunge la un acord referitor la deblocarea fondurilor europene.

Deşi Varga a subliniat că aceasta nu înseamnă în mod necesar că Ungaria va adopta moneda euro în curând, simpla menţionare a unor discuţii cu privire la paşi spre moneda unică reprezintă o modificare radicală de poziţie din partea Guvernului condus de Viktor Orban. În repetate rânduri, atât premierul Viktor Orban cât şi aliaţii săi au vorbit despre revizuirea statutului Ungariei de ţară membră a Uniunii Europene, din cauza conflictelor cu Bruxelles-ul pe tema statului de drept.

"ERM-2 este ceva ce orice persoană sănătoasă la cap, care se gândeşte la politica fiscală şi cea monetară, trebuie să ia în considerare", le-a spus marţi Mihaly Varga jurnaliştilor. Oficialul a adăugat însă că aderarea la euro nu se află în prezent pe agenda Guvernului ungar şi că nu este "momentul oportun" pentru aşa ceva.

Orice ţară care doreşte să adere la ERM-2 are nevoie de aprobarea miniştrilor de Finanţe din zona euro, a Băncii Centrale Europene şi a ministerelor şi băncilor centrale din ţările non-euro care participă la ERM-2.

Aderarea la ERM-2 ar putea face Ungaria mai competitivă, dată fiind expunerea sa pe zona euro, a spus Varga. Acesta a adăugat că Guvernul de Budapesta examinează condiţiile în care Croaţia a aderat la ERM-2, înainte de aderarea sa la zona euro.

Comentariile lui Varga vin după ce marţi forintul ungar a coborât la un nou minim istoric, agravând pierderile de peste 13% înregistrate de moneda ungară în acest an, care fac din forint a treia monedă emergentă cu cele mai slabe performanţe, după peso-ul argentinian şi lira turcească.

Ultima extindere a zonei euro datează din 2015, când Lituania a devenit al 19-lea stat membru al blocului monetar. Deşi toate satele membre UE, cu excepţia Danemarcei, sunt obligate să adere la zona euro, puţine ţări fac eforturi serioase pentru a se alătura zonei unice.

 

Declarații pro-Kremlin pe bandă rulantă, din partea lui Orban. Premierul Ungariei: Politica de sancţiuni a UE împotriva Rusiei este 'primitivă' şi 'catastrofală'

Politica de sancţiuni a Uniunii Europene împotriva Rusiei este "primitivă în execuţie şi catastrofală în efect", a declarat prim-ministrul ungar Viktor Orban marţi, într-o discuţie la Berlin, citat de agenţia MTI.

În cadrul unui podium de discuţii cu Alexander Marguier, redactor-şef al revistei politice Cicero, şi Holger Friedrich, proprietarul Berliner Zeitung, Orban a spus că o "politică adecvată de sancţiuni" ar fi oprit creşterea vertiginoasă a preţurilor la energie şi economiile europene nu s-ar confrunta cu ruina.

Politica de sancţiuni a UE "ignoră valorile europene", distruge economiile germană şi ungară, în timp ce "ajută Moscova să câştige tot atâtea venituri din energie în şase luni cât obţinea anterior într-un an", a insistat Orban. El a subliniat că nu se opune "sancţiunilor ca mijloc", ci implementării lor.

Sancţiunile ar trebui impuse "în mod inteligent", a spus Orban. În cazul UE, "un pitic impune sancţiuni unui gigant (...) şi piticul va pieri în efort", a notat el.

El a cerut revizuirea sancţiunilor UE şi o reformă a aprovizionării cu energie astfel încât UE să obţină mai degrabă independenţa decât "pur şi simplu să-şi schimbe stăpânii" prin pivotare de la dependenţa faţă de Rusia la dependenţa de SUA. Acestea din urmă, a spus el, "ar fi mai convenabilă din punct de vedere politic, pentru că americanii, spre deosebire de ruşi, sunt democraţi", dar "nu ar fi un lucru bun" deoarece Europa, ca client, "ar trebui să aibă patru sau cinci oferte pe masă din care să aleagă". Europa ar trebui să poată "cumpăra energie, de exemplu, din America, Algeria, Qatar sau chiar Rusia", a adăugat el.

"Dacă am fi făcut sancţiunile corect, preţurile la energie nu ar fi în creştere", a spus premierul ungar, adăugând că "sancţiunile ar putea fi lansate într-un mod care să nu ne distrugă în zona de energie, dar Comisia nu a reuşit să facă acest lucru". "Prin urmare, când vine vorba de sancţiuni, sunt obligat sa spun ca am o problemă şi (...) dacă nu veniţi să ajutaţi, îmi voi folosi dreptul de veto (...). Nu puteţi da cu piciorul în unguri aruncându-i deoparte şi lăsându-i într-un colţ", a spus Orban.

În ceea ce priveşte importurile de energie din Rusia, Orban a declarat că este nesigur că Moscova va relua livrările, "mai ales când anumite grupuri lansează atacuri teroriste şi aruncă în aer conducte", şi "ei nu ar puteau livra chiar dacă ar vrea". "Suntem foarte îngrijoraţi că la fel s-ar putea întâmpla şi cu ultima conductă de mare volum rămasă, South Stream", a notat el.

"Gazul sau petrolul rusesc în sine nu sunt rele, problema este că nu există nimic altceva şi suntem vulnerabili" şi "problema nu este dacă ruşii ne pot aproviziona, ci câţi potenţiali furnizori avem şi dacă există o concurenţă între furnizorii de energie", a remarcat Orban.

Printre altele, prim-ministrul ungar Viktor Orban l-a lăudat marţi pe fostul cancelar german Angela Merkel, spunând că ea ar fi putut preveni războiul Rusiei în Ucraina dacă ar fi fost încă în funcţie, notează agenţia DPA.

În timpul aceluiaşi eveniment la Berlin, Orban a spus că Merkel a împiedicat un război în 2014 prin acţiunile ei după anexarea Crimeei de către Rusia.

"Ce a făcut Angela Merkel în momentul crizei din Crimeea a fost o capodoperă", a declarat el, conform traducerii oficiale.

Orban, un lider de dreapta cu mulţi critici în guvernul de centru-stânga german - inclusiv cu privire la poziţia sa faţă de UE - s-a întâlnit cu Merkel duminică în timpul vizitei sale la Berlin. Nu se ştie ce au discutat.

La acelaşi eveniment, organizat de revista de politică şi cultură Cicero, Orban a spus că preşedintele american Joe Biden nu este persoana potrivită pentru a pune capăt luptei din Ucraina.

Ar fi nevoie, a spus el, de un acord între Statele Unite şi Rusia. Dar Biden a mers prea departe în a-l critica pe preşedintele Vladimir Putin, a argumentat Orban. "Poate suna dur, dar speranţa pentru pace se numeşte Donald Trump", a conchis el, potrivit Agerpres.

 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News