Deputatul PNL Florica Cherecheş, vicepreşedintele Comisiei pentru învăţământ, a declarat vineri că trei din cinci copii care au început şcoala acum 12 ani nu au ajnus să o finalizeze prin examenul de Bacalaureat.

'Dacă ne raportăm la numărul elevilor care au intrat în clasa I acum 12 ani, în 2007, adică 230.000, absolvenţii de Bac reprezintă 37,27% din acea generaţie de copii. Cu alte cuvinte, trei din cinci copii care au început şcoala acum 12 ani (62,7%) nu au ajus să o finalizeze prin examenul de Bacalaureat. Acesta este tristul rezultat al unui sistem aflat în permanentă schimbare, care pluteşte în derivă, incapabil de a se adapta la nevoile societăţii, incapabil de a motiva copiii, care în ultimii 12 ani a avut nu mai puţin de 17 miniştri ai educaţiei', a declarat, în conferinţă de presă, deputatul Florica Cherecheş.

Ea a făcut o analiză a situaţiei din sistemul de învăţământ după examenul de Evaluare naţională şi Bacalaureat, potrivit căreia, la acest final de an, se constată că 76.154 de tineri între 15 şi 19 ani nu s-au prezentat sau nu au luat examenul de Evaluare sau Bacalaureat. 'Mai exact, 29.282 de absolvenţi de clasa a opta nu au fost prezenţi la evaluare, sunt aproape 30.000 de elevi despre care nu ştim nimic, iar 46.872 absolvenţi de liceu nu s-au prezentat sau nu au luat examenul de Bacalaureat', a precizat aceasta. Deputatul a subliniat că atât la Evaluarea naţională, cât şi la Bacalaureat sunt cele mai slabe rezultate din ultimii cinci ani.

'Doar 89.215 elevi au reuşit să promoveze Bacalaureatul 2019, adică 69,1% din cei care au susţinut examenul. Calculat la numărul celor înscrişi la examen, procentul celor promovaţi a fost de 63,78. Este cel mai slab procent din ultimii cinci ani. Ministerul calculează rata de promovare prin raportare la numărul celor prezenţi, aşa că este posibil să difere uşor cifra oficială faţă de acest procent', a spus ea. Florica Cherecheş a reamintit necesitatea unei 'reforme adevărate în sistemul educaţiei, pentru a ne alinia la cerinţele de pe piaţa forţei de muncă şi de a-l aduce pe fiecare copil acolo unde dă randamentul cel mai bun'. În acest sens, PNL are o serie de propuneri legislative, printre care creşterea numărului de consilieri şcolari pentru orientarea în carieră încă din gimnaziu, o programă şcolară adaptată, intrarea în liceu posibilă doar cu o medie de peste 5 la Evaluarea naţională, conectarea bazelor de date, a Registrului Matricol cu Registrul Matricol Unic şi cu REVISAL pentru urmărirea parcursului educaţional al tinerilor în vederea adoptării de măsuri bazate pe analiza datelor concrete.

De asemenea, PNL a propus internat cu cazare şi masă gratuite pentru elevii din mediul rural înscrişi în învăţământul profesional, promovarea intensivă a învăţământului profesional pentru creşterea reputaţiei acestuia, generalizarea programului After-School (un tichet în valoare de 400 de lei pentru fiecare copil) şi generalizarea programului 'Masă la şcoală' (prin care fiecare elev să primească o masă caldă sau un pachet alimentar diversificat în valoare de 10 lei/zi). Nu în cele din urmă, PNL solicită recunoaşterea 'fenomenului Brăila' şi luarea de măsuri pentru interzicerea lui, introducerea masteratului didactic, a şcolilor pentru profesori şi specializarea lor continuă, precum şi facilităţi fiscale pentru agenţii economici parteneri în învăţământul dual. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News