Recunoaşterea timpurile a simptomelor bolii ficatului gras este importantă pentru a preveni afectarea permanentă a acestui organ cu funcţii vitale. Cu toate că este adesea asimptomatică, boala ficatului gras poate avea manifestări care se văd la nivelul feţei sau al gurii.

Steatoza hepatică sau boala ficatului gras reprezintă o acumulare de grăsimi la nivelul celulei hepatice şi poate sau nu să fie însoţită de inflamaţia acestui organ.

Ficatul gras non-alcoolic apare mai ales la cei sindrom metabolic, condiţie medicală care implică prezenţa obezităţii, a nivelului crescut al colesterolului şi/sau al trigliceridelor, a diabetului sau a prediabetului şi a hipertensiunii. Hipotiroidia, sindromul ovarului polichistic şi apneea de somn sunt afecţiuni asociate cu ficatul gras non-alcoolic.

Ficatul gras alcoolic apare la cei care consumă alcool în exces, adică adică peste 30 g/zi la bărbați și 20 g/zi la femei, pe o perioadă de cel puţin 2 ani.

Una dintre cauzele majore ale acumulării de grăsime la nivelul ficatului este consumul de alimente cu un conţinut mare de calorii. Acesta este motivul pentru care boala ficatului gras coincide adesea cu prezența altor probleme de sănătate precum obezitatea, diabetul și nivelul crescut al trigliceridelor. Acumularea grăsimilor în ficat este dăunătoare, deoarece perturbă funcţiile acestui organ. În cele din urmă, cicatricile hepatice ar putea duce la o afectare permanentă a ficatului, informează express.co.uk.

Stilul de viață și testarea periodică a funcției hepatice sunt cele mai eficiente modalități de prevenție a ficatului gras, problemă cu care multe persoane se confruntă.  

La nivel mondial, se estimează că 1 din 4 oameni suferă de ficat gras, o afecțiune care împiedică ficatul să mai funcționeze corect și care, din păcate, este depistată doar atunci când ajunge în stadii foarte avansate. Vestea bună este că 9 din 10 cazuri pot fi prevenite. 

Semnele care pot să apară pe faţă la cei cu steatoză hepatică

Persoanele cu ficat gras pot avea simptome cu localizare la nivelul feţei, potrivit liverdoctor.com. Printre acestea, se numără următoarele:

1. Faţa umflată

2. Cearcăne

3. Tenul palid

4. Depozite albicioase pe limbă și respirație urât mirositoare

5. Vase de sânge sparte pe față

6. Acnee rozacee pe obraji și bărbie

7. Pigmentație maronie pe pielea feței

8. O nuanță gălbuie la nivelul ochilor.

Se diagnostichează la ecografia abdominală.

În multe cazuri, persoanele află că au ficat gras după o ecografie abdominală, explorare neinvazivă şi neiradiantă care este recomandat să fie efectuată anual. La ecografia abdominală pot fi, de asemenea, vizualizate adenomul şi hematomul hepatic şi chistele de la nivelul acestui organ.

Cum are loc diagnosticarea și evaluarea ficatului gras

Diagnosticul de ficat gras se pune în urma unor investigații amănunțite, primul semn că o persoană ar putea avea această afecțiune fiind un nivel prea mare de transaminaze în sânge. Primul pas în diagnosticare este anamneza, în care medicul cere pacientului informații despre simptomele resimțite (dacă acestea există) și despre istoricul medical al său și al familiei sale. Anamneza presupune și un control fizic, în care medicul măsoară circumferința abdominală și palpează abdomenul. De asemenea, în diagnosticarea ficatului gras sunt utile și procedurile imagistice.

CT-ul și RMN-ul nu vor depista cu certitudine anomaliile medicale nedetectate în urma ecografiei, deoarece sunt inferioare acesteia ca sensibilitate (în cazul CT) și ca specificitate (RMN). Există, însă, și varianta spectroscopiei prin RMN - aceasta analizează lipidele pentru a verifica prezența unor cantități mici de grăsime în ficat. Metoda este una mai rar folosită, deoarece este mai costisitoare și nu poate fi aplicată cu orice aparat.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News