Data actualizării: 19.01.2023 21:00
Data publicării: 19.01.2023 20:38

Federația Părinților a analizat Proiectul Legii învățământului preuniversitar și spune că a găsit mai multe probleme: Ne dorim copii care să exceleze doar la disciplinele de examen?

Foto: Freepik

În urma analizării Proiectului Legii învățământului preuniversitar, varianta apărută în spațiul public, Federația Națională a Părinților își exprimă punctul de vedere cu privire la noua formă a acesteia.

Poziția Federației, care are reprezentativitate la nivel național, este fundamentată pe consultarea permanentă a părinților prin intermediul grupurilor de lucru și de comunicare din teritoriu, grupuri din care fac parte inclusiv părinți ce sunt cadre didactice.

Prima observație pe care o facem este aceea că s-au operat multe completări și modificări, care îmbunătățesc semnificativ legea față de varianta inițială. O parte dintre acestea au făcut și obiectul unora dintre amendamentele formulate de Federație.

Cea mai mare parte din cele 105 amendamente depuse de noi au fost luate în considerare, ceea ce ne întărește convingerea că este necesară continuarea dialogului până la momentul aprobării legii în Parlament.

Federația Națională a Părinților își menține opoziția față de modul în care se propune desfășurarea admiterii în învățământul liceal și a examenului de bacalaureat. Opoziția noastră nu este față de ministru sau față de proiectului de lege, în ansamblul său, ci față de anumite prevederi, considerând că acestea încalcă principii care stau la baza legii: „echitatea, incluziunea, nediscriminarea” și, mai ales, principiul „centrării educației pe beneficiarii acesteia, prin asigurarea condițiilor şi a cadrului necesar pentru atingerea potențialului de dezvoltare al fiecărui beneficiar al educației, atât din punct de vedere cognitiv cât şi socioemoţional”.

Consultările făcute de Federație prin intermediul chestionarului aplicat în toamna anului trecut, la care am avut peste 61.500 de respondenți, au evidențiat opinia părinților, elevilor, profesorilor și societății civile cu privire la modul în care se propunea desfășurarea examenelor naționale. MAJORITATEA a spus NU modificărilor propuse atunci de minister. Respondenții, într-un procent de 64,5%, susțineau ca admiterea în învățământul liceal să se facă în continuareprin repartizare computerizată pe baza rezultatelor elevilor la EN și, într-un procent de 70%, susțineau ca examenul de bacalaureat să se desfășoare în forma actuală.

Deși Ministerul Educației a venit cu câteva modificări de fond asupra modului în care propune desfășurarea celor două examene naționale (EN și BAC), acestea nu rezolvă problemele semnalate anterior.

Ministerul Educației propune introducerea unui proces de selecție prin examen

În prezent, admiterea la liceu se face în baza rezultatelor la EN, care are rol de evaluare a competențelor dobândite în învățământul gimnazial. Ministerul Educației propune introducerea unui proces de selecție prin examen. Acesta va anula și acele mici șanse pe care le are acum un elev din mediul rural pentru a accede într-un liceu de top.

Ministerul Educației nu acordă suficientă atenție Raportul OECD, care atrage atenția asupra inechității la nivel de sistem, atât prin limitarea accesului elevilor fără posibilități materiale la o educație de calitate (a se vedea piața meditațiilor, care a atins un nivel fără precedent și este în continuă ascensiune), cât și prin diferențele mari dintre unitățile de învățământ în ceea ce privește calitatea actului educațional (a se vedea diferențele dintre un colegiu național și un liceu tehnologic) și, în loc să întreprindă măsuri care să ducă la eliminarea inechității, introduce prevederi care o adâncesc.

Modul în care unităților de învățământ li se va permite să organizeze propriul examen de admitere (deși intenția ministerului este de a avea o abordare unitară, să nu ne amăgim cu faptul că toate liceele îl vor organiza, suntem conștienți, cu toții, de faptul că este destinat colegiilor naționale), prin stabilirea propriilor criterii (discipline de examen, calculul mediei de admitere etc) este un sistem de selecție specific autonomiei universitare și nu are ce căuta într-un sistem de învățământ OBLIGATORIU, în care criteriile de admitere trebuie să fie unitare la nivel național.

Legea prevede măsuri pentru „atingerea potențialului de dezvoltare al fiecărui beneficiar al educației, atât din punct de vedere cognitiv cât şi socioemoţional”, dar introduce un sistem de admitere în învățământul liceal care pune accent pe concurență neloială (prin nivelul diferit de calitate a educației de care beneficiază elevii în spațiul școlar), generează probleme la nivel emoțional prin impunerea unei duble testări și supune elevul riscului de a fi admis într-o unitate de învățământ cu mult sub nivelul potențialului său și al aspirațiilor sale personale de dezvoltare.

Înțelegem necesitate alinierii la politicile educaționale internaționale privind evaluarea nivelului dobândirii de competențe-cheie la finalului învățământului obligatoriu, dar solicităm fundamentarea modului în care ministerul dorește să modifice desfășurarea examenului de bacalaureat înainte de aplicarea măsurilor sistemice necesare, astfel încât absolventul să fi dobândit acele competențe pe parcursul anilor de studiu. Toate aceste schimbări se pot produce doar după ce ne asigurăm că elevul a parcurs un întreg ciclu de învățământ (CP - XII) beneficiind de un curriculum și programe școlare corespunzătoare nivelului de evaluare propus.

Considerăm că nu se pot evalua competențe lingvistice la o a doua limbă de circulație internațională fără ca elevului să i se asigure continuitate în studierea acesteia pe întreg parcursul educațional. Ne dorim evaluarea obligatorie a competențelor matematice pentru absolvenții profilului uman, dar o lăsăm facultativă pentru absolvenții profilului real, specializarea științele naturii? Ne dorim copii care să exceleze doar la disciplinele de examen sau care să dobândeascătoate competențele cheie care stau la baza curricumului național? Aceste întrebări și multe altele ne determină să avem rezerve cu privire la modul în care se dorește desfășurarea examenului de bacalaureat.

Proiectul de lege conține, însă, și completări și modificări benefice, multe dintre ele susținute atât de către Federație, cât și de alți factori implicați în sistemul de învățământ (elevi, sindicate), organizații civile cu activitate relevantă în domeniu.

Apreciem eforturile pe care le-au făcut specialiștii care au lucrat la rescrierea întregului Capitol V „Educația incluzivă de calitate pentru toți beneficiarii primari ai educației” și deschiderea permanentă la dialogul cu Federația pe acest subiect. Deși considerăm că mai sunt câteva modificări de făcut, forma actuală este incomparabil mai bună decât cea inițială.

Păstrarea CJRAE/CMBRAE ca instituții sub coordonarea metodologică a Centrului Național pentru Educație Incluzivă și asigurarea accesului copiilor la educație extrașcolară prin păstrarea cluburilor sportive școlare, a palatele şi cluburile copiilor şi a Palatului National al Copiilor din București, ca unități de educație extrașcolară ce fac parte din rețeaua școlară, sunt două modificări importante.

Modul în care au fost reformulate articolele ce stabilesc valorile și principiile care stau la baza învățământului este unul dintre plusurile noului text de lege. Ne dorim ca ministerul să aibă la dispoziție resursele materiale și umane necesare pentru a le pune în practică.

Având în vedere faptul că părinții pot fi sancționați pentru neîndeplinirea îndatoririlor, o altă măsură benefică introdusă este aceea privind sprijinirea părinților în vederea exercitării responsabilităților privind creșterea, îngrijirea, dezvoltarea şi educarea copiilor prin organizarea, în unitățile de învățământ, de cursuri de educație parentală pentru formarea şi dezvoltarea abilităților. Aceste măsuri urmează să fie aplicate prin aprobarea unei Strategii Naționale pentru Educație Parentală, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii.

De asemenea, apreciem introducerea de măsuri noi pentru incluziune și desegregare școlară prin: stabilirea zonelor prioritare de educație, înființarea Comisiei Naționale pentru Desegregare Școlară (CNDS), extinderea, începând cu anul școlar 2023-2024, a Programului Național Integrat „Masă Sănătoasă” (PNIMS) pentru cel puțin 1.000.000 de beneficiari, posibilitatea organizării Programului „Școala după Școală” și pentru învățământul liceal, posibilitatea funcționării unor unități de învățământ sub efectivul minim de elevi sau organizarea învățământului simultan în localitățile izolate.

Federația Națională a Părinților își reafirmă deschiderea la colaborare, bazându-se pe experiența sa, în calitate de organism reprezentativ al părinților, la nivel național, acumulată în cei peste 18 ani de activitate. Ne dorim ca, printr-un dialog constructiv și permanent cu decidenții, să contribuim la elaborarea unei forme finale a legii, care să conducă la implementarea unui sistem de învățământ performant și care să răspundă nevoilor individuale de dezvoltare alefiecărui elev, a transmis Federația Națională a Părinților.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News