Un nou studiu realizat de doctorul în comunicare M. Laeeq Khan, profesor la Universitatea Ohio, și de Ika Karlina Idris, absolvent al Facultății de Comunicare din Jakarta, Indonezia, a constatat că mai mulți factori determină capacitatea cuiva de a detecta dezinformarea din social media și de a nu propaga fake news. Studiul publicat în jurnalul Behavior and Information Technology arată și că examinând anumiți factori, este posibil să se prevadă dacă cineva va distribui fake news.
„Fake news-urile – adică știrile false - și distribuirea lor ar putea fi considerate pe bună dreptate problemele majore ale timpului nostru. Aproape orice alt studiu din acest domeniu nu reușește să sublinieze rolul vital al indivizilor în stoparea răspândirii dezinformării", a spus Khan.
Studiul a cerut celor 396 de participanți să își evalueze abilitățile pe internet, stima de sine și experiența în mediul online, precum și atitudinea lor față de verificarea a informațiilor, credința în veridicitatea lor și cât de des au distribuit informații fără a le verifica.
O doză de scepticism sănătos
În urma analizei, cercetătorii au ajuns la concluzia că vârsta, clasa socială sau sexul utilizatorilor de social media nu influențează puternic modul în care ei distribuie informațiile. Contează însă mass media, abilitățile de navigare online și experiența pe care o au indivizii în ceea ce privește verificarea informațiilor de pe Internet.
„Utilizatorii online ar trebui să posede o atitudine de scepticism sănătos față de orice informație le este furnizată. O astfel de atitudine, de verificare a informațiilor de către indivizi, se poate dovedi a fi o contragreutate majoră la dezinformarea online care este în creștere", a spus Khan.
Simpla verificare contează
„S-a constatat că abilitățile de verificare a informațiilor, cum ar fi simpla căutare pe Google, s-ar putea dovedi benefice în stoparea răspândirii dezinformării", a continuat profesorul.
În timp ce mulți respondenți au declarat că au considerat că este important să împărtășească informații verificate, mulți dintre ei nu aveau abilități de a evalua dacă informațiile pe care le distribuie sunt, de fapt, corecte.
Studiul a constatat că persoanele care au niveluri medii și inferioare de educație, venituri mai mici și persoanele care sunt „noi" pe internet ar avea cele mai mari beneficii dacă ar fi învățate cum să verifice informațiile.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
- Știați că un singur stat din Europa are graniță terestră cu Africa iar 9 din 10 români răspund greșit
- Culmea prostiei în hipermarketuri. O decizie bizară pe care marii retaileri o iau și care stârnește furia românilor
- BANCUL ZILEI: Ați greșit numărul!
- De ce scăpăm greu de burtă. Carmen Burmă: Poți să faci un milion de abdomene, nu se va vedea
- Horoscop 6 mai: Berbec, Taur, Gemeni, Rac, Leu, Fecioară. Discuții aprinse, în a doua zi de Paști, pentru o zodie. Îți fac rău!
- Horoscop 6-12 mai 2024: Zodia care s-a certat cu toată lumea. Daniela Simulescu: „Îți recomand mai mult pragmatism” /video
- Ploi abundente, grindină și vânt puternic în prima zi de Paști. Județele vizate de fenomenele meteo extreme
- Nu s-a mai întâmplat de 23 de ani în SUA. Adrian Mitroi: Inflația este lipicioasă, iar dolarul este prea tare
- Acuzații în presa austriacă: Dronele militare rusești folosesc AI dezvoltat cu Kaspersky
- A doua zi de Paști. Ce trebuie să facă toți credincioșii în Lunea Albă din Săptămâna Luminată
- De ce nu e bine să câștigi tot din prima ca tânăr dansator. Exemplul care se aplică în multe domenii
- Camelia Csiki, despre campaniile online împotriva Regelui Mihai: Tinerii needucați cred ce le spun bunicii despre Ceaușescu
- Paradox pentru Vărsător de Paști. Daniela Simulescu: Sunteți între două lumi permanent