Economistul Cristian Socol atrage atenția asupra crizei în care suntem, dar care va începe să se facă simțită în curând. 

”3 luni până la șoc. Așa cum lesne vă dați seama, România se află în criză economică și socială încă din februarie 2020. Dinainte de impactul crizei Covid. Însă criza nu se manifestă dintr-o dată pentru majoritatea populației și a companiilor. Acesta nu este o criză financiară care se manifestă abrupt, începe brusc și se termină relativ brusc. Ați observat căderea din martie, aprilie, mai. A fost primul șoc - valul de antrenament, când agenții economici s-au obișnuit cu "apa rece", precum simțiți când intrați în apa mării la început. Șocul puternic va veni în ultimul trimestru din 2020 și primul trimestru din anul 2021, îmi mențin ceea ce am estimat aici în august 2019. În prezent. psihologia colectivă beneficiază de efectul "exploziei de endorfine" post depresiei cauzate de frică și stres, cauzate de carantină și posibila infectare cu Covid, de imaginea morții. "Relaxarea" vine la pachet cu exuberanță irațională, însoțită de ultimele scrâșniri ale consumului. Masele cred că totul va fi la fel. Companiile încearcă să-și revină la normal, împrumută încă societății optimism. La nivelul profund, lucrurile stau totuși altfel. Exista o luptă în creierul fiecăruia, între nevoia de a continua comportamentul economic din urmă cu cateva luni și nevoia de prudență, economisire. Și pentru că Guvernul nu reușește să ridice măcar parțial incertitudinea și neîncrederea, gospodăriile încep să economisească, reducând cererea, iar companiile amână investiții, reducând oferta. Toate acestea conduc la un echilibru în jos. Șocul crizei se va manifesta plenar în ultimul trimestru din 2020 și primul trimestru din 2021. Criza aceasta va fi una structurală, perioada de revenire va fi mai lungă. Pentru România, revenirea va fi mai dificilă în condițiile în care "tractarea" de către economiile europene dezvoltate se va realiza într-o măsură mai mică (pentru că protecționism economic peste tot) iar stimulii economice în țările UE sunt puternic asimetrici. Atâta timp cât au trecut 3 luni de la instituirea stării de urgență și nu exista niciun Plan de Stimulare Economică și Protejare a puterii de cumpărare a populației, va fi greu.” a scris economistul Cristian Socol, pe pagina sa de Facebook. 

Fostul strateg economic al PSD arată că, într-un articol publicat pe cnbc.com, se dă un semnal că există o probabilitate ridicată a apariției recesiunii la nivel global, la care se adaugă veștile proaste venite de la Eurostat, privind stagnarea/scăderea economică a principalelor economii dezvoltate ale UE. 

”Pun și eu aici câteva gânduri despre venirea recesiunii, gânduri care în marea lor majoritate au fost prezente în analizele mele publice.

1. Este normal ca la un moment dat economia globală / economia românească să se confrunte cu o recesiune? Da. Activitatea economică este ciclică, așa cum noi avem un comportament ciclic. Orice sistem dinamic are o activitate ciclică.

2. Recesiunea în România are mai degrabă condiționări interne sau externe? Toate vocile credibile - interne și externe - arată că recesiunea poate apărea doar ca urmare a unui șoc extern.

3. În ce perioadă există o probabilitate mare de apariție a unei recesiuni în România? Având în vedere condițiile externe vitrege prezentate mai sus, ultimul trimestru din anul 2020 primul trimestru din anul 2021 reprezintă intervalul temporal cu cea mai mare probabilitate de apariție a unei recesiuni.

4. Cum va "pătrunde" recesiunea în economia românească? Prin trei efecte: 1. contagiune - șocul extern se va manifesta prin canalele arhicunoscute - comercial, financiar, de avuție; 2. cauzalitate cumulativă - șocul extern / cauzele externe se pot suprapune peste anumite vulnerabilități interne care pot apărea - acestea din urmă pot fi minimizate, după cum o să arăt mai târziu în postare; 3. efectul de turmă - investitorii - strategici sau speculativi vin separat dar pleacă în turmă.

5. Poate exista un scenariu fix privind orizontul temporal al apariției recesiunii la nivel global sau în economia românească? Nu, nu există guru în economia globală sau internă care să prezică cu exactitate. E doar cancan mediatic că apare câte o vedetă care prezice crize. Roubini anunță de vreo 4 ani crize în fiecare lună, la noi nu mai vorbesc există specialiști - unii reputați, dar orbiți de partizanat politic - care anunță crize peste crize de 5 ani încoace. Nu, în teoria crizelor, analizele științifice vorbesc de scenarii, de intervale de probabilitate s.a.

6. Există situații când totuși ar putea fi împinsă apariția recesiunii în economia globală sau scenarii în care acest proces să nu mai apară? Amânarea momentului apariției unei recesiuni profunde poate fi amânată prin relaxare cantitativă agresivă din partea băncilor centrale, politici de stimulare a cererii interne în Germania și alte țări dezvoltate din UE dar și în țări emergente, ajungerea la un echilibru între marile puteri și astfel încetarea războiului comercial plus un Brexit cu costuri cât mai mici pentru părțile implicate.

7. Există situații când totuși ar putea fi împinsă apariția recesiunii în economia românească sau scenarii în care acest proces să nu mai apară? Amânarea momentului apariției unei recesiuni la nivel intern poate fi amânată dacă condițiile externe exprimate la punctul 6 sunt îndeplinite. În plus, România - alături de țările în dezvoltare din regiune - are o marjă mai mare de manevră în stimularea cererii interne, folosirea instrumentelor de politică monetară, culoar de investiții total favorabil în ceea ce privește finanțarea - din buget, din banii ieftini de pe piețele internaționale, fonduri europene la dispoziție pentru a fi atrași în proiecte publice, randamente mari la investiții private - de folosit s.a.m.d

8. Totuși, unde greșesc reputații analiști / demnitari interni? În opinia mea, atunci când analizează economia românească - o economie emergentă, în dezvoltare, în proces de catching up - cu teoria, conceptele, instrumentele din manualele de Macroeconomics realizate pentru țările dezvoltate. Da, o mare parte din acestea se pot folosi numai că în economiile în dezvoltare din UE și nu numai, politicile publice se bazează pe Development Macroeconomics, pe macroeconomie de țări emergente. În plus teoriile monetariste de acum hăt, dezbaterile vintage stat / piață liberă, Keynesianism vs libertarianism folosite în analiza diagnoză și proiectarea de politici publice sunt atât de marginale încât nici nu are rost să le mai detaliem aici. Pentru economia românească soluțiile nu vin din universalitate, soluțiile trebuie să fie diferențiate, specifice. Am tot scris despre asta, împrumutul de soluții se va solda cu un eșec major.

9. Dar recesiunea ce va veni va fi analogă crizei din 2007-2011? Nu. Recesiunea va fi una mai adâncă decât cea normală dar nu va fi la fel precum criza financiară începută în 2007. Nici cauzele nu sunt aceleași, nici starea economiei mondiale nu este aceeași, nici pregătirea instituțională nu este atât de slabă ca atunci. În ceea ce privește economia românească, ea este mult mai imună la un șoc extern, există creștere economică ce poate fi susținută inteligent multi ani de aici înainte (chiar dacă rata de creștere va fi mai mica), potențialul este mai ridicat, locurile de muncă sunt mai stabile, deficitele sunt sustenabile și ajustabile - fenomen validat de guvernatorul BNR la audierile din Parlament.

10. Recesiunea va prinde autoritățile globale și naționale nepregătite? Nu. din 2007 până acum s-au inovat noi algoritmi / indicatori / proceduri de avertizare timpurie, teste de stres atât în domeniul financiar cât și în cel fiscal, bugetar. S-au inovat noi instrumente, noi soluții de reducere a efectelor recesiunii. Inclusiv la intern avem mecanisme de monitorizare și de avertizare timpurie. Pot detalia.

Chiar dacă există o probabilitate ridicată de manifestare a recesiunii în ultima parte a anului 2020, România are șansa de a fi noua Polonie. Printr-o abordare inteligentă, există toate premisele ca România să treacă peste recesiunea globală cu o rată de creștere economică mai mică, cu costuri minime. Chiar poate să profite de recesiunea din țările dezvoltate - se cunoaște efectul de substituție / venit în țările dezvoltate, efect ce se manifesta în mod favorabil exporturilor românești.” mai scrie economistul.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News