Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
• Economistul Adrian Câciu trage un semnal de alarmă: Ştirea BOMBĂ se ascunde în legea plafoanelor
Foto: Agerpres
Economistul Adrian Câciu a analizat legea plafoanelor propusă de Guvernul Orban şi a anunţat că în interiorul ei se ascunde o ştire bombă, care demonstrează lipsa de pricepere în ceea ce priveşte gestionarea finanţelor.
"Ştirea bombă se ascunde în Legea Plafoanelor și demonstrează că există un mare deficit de pricepere în gestionarea politicii fiscal-bugetare, iar concluzia mea este cu unii sunt inconştienti şi baga ţara direct în recesiune (pentru că nu vor mai fi bani suficienți în piaţa privată pentru a finanţa economia):
Datoria publică va creşte cu 30% în anul 2020, ajungând la 45% din PIB.
30% într-un singur an!
Acesta este răspunsul celor care "ştiu" cu adevărat economie: să gestioneze ţara prin împrumuturi", a scris Adrian Câciu pe Facebook.
"Nici nu trebuia să avem ministru de finanţe"
"Sunt aceleasi persoane care acuzau ca Guvernul se împrumută şi că creşterea economică s-a obtinut pe datorie şi că aceste datorii vor fi platite de copiii noştri. Acum au uitat!
Hai să va spun ceva: asta stie oricine, nici nu trebuie să fie economist. Să rezolve deficitul cu împrumuturi. Nici nu trebuia sa avem ministru de finante pentru asta, se rezolva de la sine. Mă aşteptam la alte măsuri, prin care deficitul să nu fie peste 3%, iar datoria publică să fie menţinută în maxim 36% din PIB.
Nu e cazul. Prinţul rezolvă cu împrumuturi! Şi nu cresc datoria cu puţin (1-2% din PIB) ci cu 30% din PIB!!! Adică cu 23 de miliarde de euro (raportat la PIB 2020).
Şi atunci, unde e genialitatea aceea economică care stătea în opoziţie si acum, la butoane fiind, acţionează exact pe dos decât declara?", a mai scris Câciu.
"Asta ziceai că fac ceilalţi"
"23 de miliarde de euro adăugati la datoria publică pentru finantarea deficitului și refinanțarea datoriei publice inseamnă 38% din bugetul general consolidat al statului. Cum să construiesti un buget in care nu te bazezi pe veniturile fiscale in pondere ridicată și pe diminuarea evaziunii fiscale?
Inviţi la neplata taxelor sau cum? Adică în loc sa încasezi 26 de miliarde de euro din evaziune, preferi sa indatorezi tara cu 23 de miliarde de euro? Genial!
Si ce faci, te împrumuti ca sa platesti pensii si salarii sau cum? Păi asta ziceai că fac ceilalţi, dar tu eşti mai deştept. Ba bine că nu! 23 de miliarde de euro adăugati la datoria publică inseamnă 20% din capitalul existent in piaţa financiară privată din România", a continuat economistul.
Ce impact vor avea măsurile Guvernului Orban
Adrian Câciu a arătat şi care va fi impactul măsurilor luate de ministrul Finanţelor, afirmând că este ceva de "noaptea minţii".
"Impactul direct este de minim 1 punct procentual cu care se scumpeşte costul de finanţare pentru sistemul privat (cresc dobânzile). Dar impactul pentru costul de finanţare al statului este de peste 1% din PIB suplimentar costuri cu dobânzile. Deci, faci datorii si adânceşti si deficitul. Noaptea minţii!
Și mai este o chestiune de aritmetica, chiar încep sa am impresia ca unii nu prea au de-a face cu aritmetica: Deficitul de 3,6% din PIB prins în Legea Plafoanelor înseamnă 8 miliarde de euro.
Va spuneam într-o postare anterioara ca, în anul 2020 vor fi trei vârfuri de plata pentru refinanțarea datoriei publice care însumate fac vreo 5,7 miliarde euro. Adunate (finanțare deficit și finanțare datorie) ajungem în aproape 14 miliarde. Cum să faci astfel de plafoane care sa fie cu 40% mai mari decât necesarul de finanțare?", a mai scris Adrian Câciu.
Scopul final, reducerea ratingului de ţară?
"Dar dacă totul are ca scop downgradarea ratingului de tara(care chiar la datoria suverana se uita) ca să explodeze dobânzile? Dacă sunt și alte interese? Pur și simplu nu pot să nu mă gandesc la ipoteza asta în care se construiesc instrumente pentru creșterea randamentelor sistemului bancar.
Hai sa va redau citatele din Expunerea de motive publicata pe site MFP la Legea Plafoanelor si să amintesc faptul că Prinţul îmi dă dreptate şi recunoaşte că cresterea deficitului de la a doua rectificare a condus la cresterea necesarului brut de finanţare și la un cost crescut de finantare al statului:
"Pentru anul 2020, plafonul propus pentru datoria guvernamentală, conform metodologiei UE, este de 45%, luând în considerare eventualele evoluții sub așteptări atât ale indicatorilor macroeconomici, cât şi ale piețelor financiare. Acest plafon este obligatoriu pentru anul 2020."
"Derapajul deficitului bugetar pentru 2019 influențează negativ managementul datoriei publice prin creșterea necesarului brut de finanțare (determinat de nivelul deficitului bugetar si volumul refinanțării datoriei publice) cu impact direct atât asupra datoriei suplimentare ce trebuie contractate pentru acoperirea acestor necesități, cat și asupra costului suveran de finanțare."
Dă Doamne minte, că e noapte afară! Winter is coming!", a conchis economistul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
• acest articol reprezintă o opinie
