”Vrem să nu ne îngrășăm: ce ni se pare că îngrașă și de fapt nu îngrașă; ce ni se pare că nu îngrașă și de fapt îngrașă! Când oamenii încearcă să pună în aplicare această dorință fără a cere ajutor specializat, din punctul de vedere al alimentației, majoritatea acționează în două direcții: fie stau nemâncați și exclud alimente pe care le consideră dăunătoare pentru siluetă, fie mănâncă ceea ce consideră ei că nu îngrașă.

În realitate, la mare distanță de această abordare simplistă, menținerea unei greutăți sănătoase este un proces multifactorial în care factorii genetici și stilul de viață joacă rolul esențial, chiar dacă la prima vedere lucrurile par simple, fiind legate mai mult de ceea ce mâncăm. Voi prezenta în cele ce urmează diferența dintre „părere” și „cunoaștere” când vine vorba despre alimentație, alimente și îngrășare. Comportamentul alimentar reprezintă o sumă de alegeri care ne pot influența sănătatea într-un mod favorabil sau în mod negativ. Aceste alegeri se referă la tipul de alimente, la modul în care sunt preparate, la cantitatea consumată, la numărul de mese și nu în ultimul rând la orarul meselor.

Nu există aliment complet din punct de vedere nutrițional care consumat unilateral să ne asigure toți nutrienții de care avem nevoie. De asemenea, valoarea energetică a alimentelor variază foarte mult și este nevoie de o alegere atentă a meniului zilnic, astfel încât să acoperim nevoile de nutrienți esențiali și să nu avem aport de energie peste nevoile organismului (peste cheltuiala totală de energie). Este foarte greu să reușim acest echilibru între aportul de nutrienți și energie pe de o parte și cheltuiala de energie a organismului, pe de altă parte, fără a deține informațiile necesare. Lipsa informării corecte determină alegeri care influențează nefavorabil starea de sănătate fie prin excluderea unor alimente benefice, considerate „că îngrașă”, fie prin consumul în exces al unor alimente considerate sănătoase, ambele situații repercutându-se negativ asupra greutății noastre.

Să vedem care ar fi greșelile pe care le facem considerând că anumite alimente îngrașă și le excludem, când de fapt, ele nu îngrașă dacă le consumăm în echilibru cu nevoile de energie:

1. Excludem pâinea și derivatele cerealiere (orez, paste etc), inclusiv pe cele integrale. Este greșită această abordare deoarece consumând derivate cerealiere integrale și pâine integrală, în raport cu nevoile de energie (3-5 porții/zi) nu ne vom îngrășa, vom beneficia de aportul de fibre alimentare și de micronutrienți (în mod special aport de vitamina B1); în plus, pentru vegani aportul de proteine din cereale este foarte important. Gătirea „al dente” a orezului brun și pastelor integrale și asocierea lor cu salate, reduce, de asemenea, aportul de energie. La fel de important este și momentul din zi în care consumăm aceste alimente, prima parte a zilei în care desfășurăm mai multă activitate fizică, fiind cea mai potrivită.

2. Excludem grăsimile alimentare de la prepararea mâncărurilor, în schimb mâncăm fără nicio limită brânzeturi și lactate grase, mezeluri, carne roșie. Excluderea grăsimilor alimentare de la gătit ne privează de aportul de grăsimi sănătoase (ulei de măsline și alte uleiuri vegetale), în schimb consumând carne roșie și lactate/brânzeturi grase (alimente care nu sunt incluse în categoria grăsimilor alimentare) vom avea aport crescut de grăsimi (în special, grăsimi aterogene). Ne ajută să facem această greșeală și mesajul publicitar „evitați excesul de sare, zahăr și grăsimi”. Ce să înțeleagă o persoană care nu știe amănunte importante despre grăsimile alimentare (de câte tipuri sunt, unde se găsesc și ce trebuie să evite)? Mai bine gătește total fără uleiuri.

3. Excludem mâncarea gătită pe motiv că ne îngrașă, că are multă grăsime. Dacă avem grijă la materiile prime utilizate și la metodele de gastrotehnie, vom putea avea întotdeauna sărmaluțe, ciorbe, supe, tocănițe etc, foarte sănătoase și cu aport caloric redus. Se aplică și în acest caz aceeași regulă, să mâncăm în funcție de cheltuiala de energie a organismului.

4. O altă abordare care nu produce efecte asupra sănătății fizice, dar ne poate afecta psihic, este abținerea de la orice aliment considerat „nesănătos” (dulciuri, băuturi îndulcite, orice alt aliment cu încărcătură energetică ridicată). Este o abordare greșită! Atâta timp cât aceste alimente se consumă ocazional, în cantități moderate, nu trebuie să ne facem griji în privința greutății excesive”, a spus Dr. Maria Nițescu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News