Două minciuni introduse în legi. Legi fundamentale
Autor: Val Vâlcu | Publicat pe: 30 dec 2021 / 19:17
WhatsApp
foto Facebook Camera Deputaților
În 6 decembrie, liderii coaliției de guvernare anunțau, cu ocazia aniversării a 30 de ani de la adoptarea Constituției, că se impune schimbarea acesteia. De ce ar fi trebuit ca discuția să aibă loc astăzi, 30 decembrie?

Marcel Ciolacu spunea că revizuirea e necesară pentru „clarificarea atribuțiilor președintelui” Florin Cîțu vorbea despre reforma administrativă, referendumul pentru Justiție, reducerea vârstei de vot, la 16 ani, Dar, principalul motiv indicat de Cîțu pentru schimbarea Constituției erau tot conflictele de natură constituțională, cum sunt numite elegant războaiele dintre Palate (Palatul Victoria-Palatul Parlamentului-Palatul Cotroceni).

Ori, sămânța acestor războaie a fost plantată acum 30 de ani, se află în ADN-ul constituției adoptate în 1991, cu scopul de a securiza mandatul președintelui Iliescu, în jurul căruia se grupaseră cei din eșalonul doi al PCR, birocrații statului comunist și instituțiile de forță.

Noua Putere de la București nu se temea atât de Opoziție, slabă, divizată și fără acces la media, cât de Regele Mihai, demonizarea monarhiei fiind cea mai importantă sarcină a propagandei de partid și de stat.

De altfel, pentru a se asigura că devine aproape imposibilă revenirea la monarhie,  Constituanta stabilea că sunt necesare două referendumuri pentru schimbarea formei republica de guvernământ: unul pentru modificarea art. 152, aliniatul1, care să permită un referendum pe tema monarhie sau republică și al doilea care să revizuiască legea fundamentală.

G Ad:

Deși se luptă cu monarhia, autorii Constituției oferă funcția acestei instituții unui om, unui politician. În monarhiile constituționale, monarhul, scrie prof. Mircea Criste, nu mai îndeplineşte practic decât o funcţie de reprezentare, de gardian al tradiţiei, de mediator între forţele politice şi de garant al păcii sociale. Chiar dacă i se conferă dreptul de a promulga legile, de a numi în înalte funcţii publice sau de a dizolva Parlamentul, aceste prerogative nu se deosebesc esenţial de cele conferite unui preşedinte într-un regim politic parlamentar.

Preşedintele României reprezintă statul român, veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice, exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate, nu poate fi membru de partid, spun autorii Constituției din 1991. Nu poate fi, dar nici nu obține mandatul dacă nu este sprijinit, în alegeri, de un partid. Minciuna că devine din jucător, arbitru, e literă de lege, ba mai mult, de lege fundamentală: art. 80 din amintita lege.

De aceea ar trebui să se poarte discuția despre Constituție în 30 decembrie, când, în 1947, începe marea mistificare. Ziua în care, pe repede înainte ”membrii Prezidiumului Republicei Populare Române depuneau în fața Adunării Deputaților un jurământ de credință poporului după următoarea formă: Jur a apăra drepturile și libertățile democratice ale Poporului Român", instituind republica și...dictatura.  

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

Acest articol reprezintă o opinie.

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
Crossuri parteneri
DCBusiness.ro
DCBusiness.ro
DCMedical.ro
DCMedical.ro
StiriDiaspora.ro
StiriDiaspora.ro
DefenseRomania.ro
DefenseRomania.ro
Spectacola.ro
Spectacola.ro
Astrosens.ro
Astrosens.ro