Diagnosticarea cardiomiopatiilor

"Clasificările lor (n.r. ale cardiomiopatiilor) s-au schimbat în ultimii ani, iar la ora actuală metodele cele mai importante pentru diagnosticul cardiomiopatiilor sunt legate de imagistica cardiovasculară, sunt legate de diferiţi biomarkeri şi sunt legate de diferitele teste genetice care se pot face.

Imagistica cardiovasculară este esenţială în diagnosticul cardiomiopatiilor şi avem la dispoziţie, pe de-o parte, tehnicile ecocardiografice care au evoluat şi ele, în ultimii ani - de la ecocardiografia convenţională, la cea bazată pe ceea ce numit speckle tracking sau tridimensională. Pe de altă parte, vorbim de rezonanţă magnetică cardiacă, o tehnică în continuă dezvoltare în România şi care permite un diagnostic cu o acurateţe foarte bună a diferitelor forme de cardiomiopatii.

Testele genetice sunt foarte importante pentru majoritatea formelor de cardiomiopatii, fiindcă îndrumă către anumite terapii specifice pe care le avem la dispoziţie, terapii inovatoare, care salvează vieţii", a spus dr. Dragoș Vinereanu, în cadrul conferinței ”Pompează Viață #CardiomiopatiaContează”, organizată de DC Media Group, sub egida Societății Române de Cardiologie și Fundației Române a Inimii.

Vezi și: Forma de cardiomiopatie care ucide subit persoane aparent sănătoase. Conf. prof. dr. Dobroeanu: Extrem de răspândită la sportivi de performanță 

Tratamentul cardiomiopatiilor

"În ultimii ani, tratamentul s-a completat, în ceea ce priveşte cardiomiopatiile, în funcţie de prezenţa diferitelor forme de insuficiență cardiacă. Dacă este să amintim dintre clasele noi de medicamente care au apărut, pentru tratamentul cardiomiopatiilor dilatative cu insuficientă cardiacă cu fracţie de ejecţie redusă, de exemplu, avem la dispoziţie, la ora actuală, două clase noi - o clasă numită ARNI, care în urmă cu câţiva ani a demonstrat reducerea mortalităţii şi a spitalizărilor pentru insuficiența cardiacă în diferite forme de cardiomiopatii dilatative şi, mai recent, în ultimii doi ani, a apărut clasa de medicamente SGLT2, provenită din diabetologie, care iată că îşi dovedeşte şi eficacitatea pe evenimentele cardiovasculare majore, la pacienţii cu insuficientă cardiacă.

Pe lângă aceste tratamente generale ale insuficientei cardiace, vorbim de tratamente specifice în diferite forme de cardiomiopatii. Aici, diagnosticul genetic este important pentru a stabili forma de cardiomiopatie, fiindcă multe dintre formele de cardiomiopatii pe care le diagnosticăm acum au tratamente specifice care pot fi aplicate - unele sunt deja disponibile în România, pe altele le aşteptăm", a mai explicat medicul.

Vezi și: Moartea subită la tinerii sportivi. Prin ce teste trebuie să treacă un copil care se apucă de sport de performanță. Dr. Tatu-Chițoiu: Am observat cu ochii mei că nu se întâmplă

Planul-cadru pentru bolile cardiovasculare

"Am contribuit la Strategia naţională pentru sănătate 2023-2030, iar acolo au fost specificate elemente importante legate de reducerea mortalităţii, în special prin bolile cardiovasculare, deoarece în continuare acestea răspund de peste jumătate din decesele din România. Ca atare, a apărut necesitatea de a avea o strategie dedicată pe bolile cardiovasculare şi pe bolile cerebrovasculare, pentru că, până la urmă, infarctul de miocard, insuficiența cardiacă şi accidentul vascular cerebral sunt principalele cauze de deces cardiovascular.

Astfel, a apărut iniţiativa de a avea această strategie - Strategia pentru bolile cardiovasculare şi cerebrovasculare -, urmată de un plan de măsuri, împreună cu bugetele necesare pentru realizarea acestor măsuri. În acest moment, suntem în stadiul în care documentul referitor la strategia de combatere a bolilor cardiovasculare şi cerebrovasculare în România este terminat. A fost în dezbatere publică. Toate modificările au fost încorporate şi aşteptam cu interes să îl avem ca un document adoptat de către Guvernul României.

În acelaşi timp, am început să lucrăm la planul de măsuri şi să identificăm sursele financiare, ca aceste măsuri să devină realitate. Acest lucru este mult mai greu - avem experienţa de la planul de cancer. Probabil că, în următoarele două - trei luni vom avea şi acest plan de măsuri, împreună cu sursele de finanţare şi detaliile legate de aplicabilitatea în practica cardiologică şi neurologică a acestor măsuri foarte importante, pentru a avea efect şi pentru a ne reduce morbiditatea şi mortalitatea prin bolile cardiovasculare şi cerebrovasculare", a punctat dr. Dragoș Vinereanu.

Conferința integrală, în materialul video de mai jos:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News