La instanţa de fond, fostul poliţist Dan Hosu primise o condamnare trei ani închisoare cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la acces ilegal la un sistem informatic şi instigare la folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, însă Curtea de Apel Bucureşti a dispus achitarea lui, pe motiv că 'fapta nu există'.

El a decedat în luna februarie, în timpul judecării apelului. În luna ianuarie, a izbucnit un scandal care s-a lăsat inclusiv cu audieri în Parlament, după ce ministrul de Justiţie, Cătălin Predoiu, a declarat într-un interviu că Dan Hosu a fost achitat, făcând referire la demisia soţiei sale din fruntea DIICOT.

'Într-un interviu din data de 18 ianuarie 2023, am afirmat că un anumit acuzat a fost achitat. În realitate, informaţia pe care o aveam era greşită, procesul fiind însă pe rol, fapt pe care pur şi simplu nu îl cunoşteam, nefiind la curent cu mersul proceselor civile sau penale (...) În absenţa unui proces de intenţie, se poate lesne observa faptul că în concret a fost vorba pur şi simplu exclusiv de o informare eronată în ceea ce mă priveşte, pe care o regret, departe de orice intenţie şi cu atât mai puţin acţiuni în afara limitelor competenţelor mele legale, a normelor legale şi morale', declara la acea vreme Predoiu.

Alături de Dan Hosu au fost achitaţi toţi inculpaţii din acest dosar: comisarul şef de poliţie Cătălin Marian Cataramă, la data faptei şef al Serviciului de combatere a traficului cu migranţi din cadrul IGPR; Angela Toncescu, membru în Consiliul de Administraţie al SC Carpatica Asig SA Sibiu, şi Ion Sorin Tatu, la data faptelor administrator de fapt al unei societăţi comerciale. Decizia Curţii de Apel este definitivă. În iulie 2020, Tribunalul Bucureşti a dispus, în baza deciziilor Curţii Constituţionale, înlăturarea de la dosar a probelor strânse de DNA cu ajutorul SRI pe mandatele de siguranţă naţională.

'În intervalul martie 2015 - martie 2016, inculpata Toncescu Angela, la acea dată membru în Consiliul de Administraţie al SC Carpatica Asig SA, a acţionat în mod sistematic, direct sau prin intermediul unor terţe persoane aflate în cercul său relaţional, în vederea influenţării deciziilor de la nivelul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) în favoarea intereselor sale personale şi ale societăţii de asigurări.

Demersurile acesteia au fost realizate atât pentru obţinerea avizului necesar numirii sale în funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al SC Carpatica Asig SA, cât şi pentru ca ASF să nu adopte unele decizii nefavorabile societăţii de asigurări', susţine DNA.

Conform procurorilor, printre persoanele care au acţionat în vederea favorizării şi susţinerii intereselor Angelei Toncescu se numără Ion Sorin Tatu, Dan Hosu şi Adrian Gurzău, administratori de drept sau în fapt ai unor societăţi comerciale. Aceştia sunt acuzaţi că, în schimbul influenţei asupra unor persoane din conducerea ASF, au pretins şi au primit foloase necuvenite, constând în indemnizaţii lunare de la SC Carpatica Asig SA. Procurorii arătau că primirea banilor era mascată prin încheierea unor contracte, păguboase pentru societatea de asigurări, cu societăţile administrate de inculpaţi sau de interpuşi ai acestora.

Valoarea contractelor a ajuns în unele cazuri până la 480.000 euro, fără TVA. 'Concret, acţiunile celor trei persoane au vizat influenţarea voturilor exprimate în şedinţele Consiliului ASF, astfel încât: să fie demarată procedura de avizare a lui Toncescu Angela şi a lui Stoicescu Liviu Andrei în funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al SC Carpatica Asig SA, respectiv în funcţia de director general al SC Carpatica Asig SA, în condiţiile în care aceştia nu îndeplineau condiţiile legale pentru ocuparea funcţiilor respective, să fie adoptate decizii favorabile atât societăţii SC Carpatica Asig SA, cât şi persoanelor din conducerea acesteia (exemplu - să fie menţinută, în mod artificial, măsura de redresare pe bază de plan a SC Carpatica Asig SA, în contextul în care societatea încă din luna iulie 2015 avea o situaţie financiară care impunea închiderea procedurii de redresare financiară, retragerea autorizării de funcţionare şi constatarea stării de insolvenţă urmare a necapitalizării acesteia cu o sumă de circa 100 milioane de euro)', precizează DNA.

O altă acuzaţie se referă la acţiunile ilegale întreprinse de Dan Hosu şi Cătălin Marian Cataramă.

'În data de 3 august 2016, inculpatul Hosu Dan, prevalându-se de ascendentul moral pe care-l avea asupra inculpatului Cataramă Cătălin Marian, ca fost şef al Serviciului de combatere a traficului cu migranţi din cadrul IGPR, l-a instigat pe acesta din urmă să acceseze, fără drept, sistemul informatic administrat de către MAI - Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date şi să-i furnizeze datele de identificare ale unor persoane decedate.

În baza acestor informaţii, inculpatul Hosu Dan a urmărit să încheie mai multe înţelegeri patrimoniale cu urmaşii persoanelor decedate, cu scopul obţinerii unui procent semnificativ, pentru sine, din sumele ce urmau a fi acordate de către societăţile de asigurări responsabile civilmente', susţinea DNA.

Conform aceleiaşi surse, pe 26 august 2016, Hosu i-a oferit cu titlu gratuit lui Cătălin Marian Cataramă, în schimbul ajutorului acordat, un sejur într-o staţiune de pe litoralul românesc, iar cel din urmă a acceptat. Procurorii anticorupţie au încheiat anterior câte un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu alţi doi inculpaţi: fostul deputat Adrian Gurzău cu privire la săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă şi Liviu Andrei Stoicescu - referitor la săvârşirea infracţiunii de complicitate la cumpărare de influenţă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News