Viaţa pacienţilor critici este înecată în proceduri greoaie, iar medicul infecţionist Ovidiu Ciubotaru cere autorităţilor simplificarea procedurilor privind donarea de plasmă. „Ar trebui scoasă obligativitatea ca la donare să se prezinte un test PCR negativ”, spune medicul.

În România, procedurile prin care pacienţii care au avut coronavirus pot dona plasmă sunt greoaie şi răpesc, la propriu, şansele la viaţă ale celor aflaţi în stare gravă.

Doctorul Ovidiu Ciubotaru, de la Secţia de Boli Infecţioase din cadrul Spitalului de Urgenţă Elena Beldiman din Bârlad, spune că a trimis pacienţi pentru a dona plasmă, dar aceştia au fost refuzaţi pentru că nu au avut un test PCR negativ, aşa cum cere legislaţia. Or, acum, pacienţii nu mai sunt ţinuţi în spital până când testul devine negativ, ci în medie, 10 zile, până la ameliorarea simptomelor şi scăderea gradului de infecţiozitate.

Dr. Ciubotaru spune că procedurile trebuie simplificate. Se pot găsi soluţii şi pentru pacienţii care nu au fost deloc în spital dar au avut boala. În cazul lor statul poate asigura un test serologic care să confirme prezenţa anticorpilor în sânge.

„Ar trebui scoasă această obligativitate de a prezenta un test PCR negativ, pur şi simplu, la 14 zile de la momentul externării, sau ieşirii din izolare pacientul ar putea să doneze plasmă fără nicio problemă, oricum el nu mai este contagios. Tratamentul cu plasma chiar funcţionează, el nu este deloc o manevră inutilă pe care o facem pacienţilor. Ne-ar fi de mare ajutor să fie mai mulţi, să doneze cât mai mulţi, să putem să punem la cât mai mulţi pacienţi”, a declarat dr. Ciubotaru.

Ce a transmis Andrei Baciu

Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Andrei Baciu, spune că procedurile vor fi simplificate în curând, însă le va explica concret abia atunci când vor fi publicate.

„Noi nu colectăm bilete de externare, noi colectăm anticorpi, şi, atunci, cel mai important document pe care ar trebui să-l prezinţi este un test care să certifice prezenţa anticorpilor neutralizanţi anti-SARS-CoV-2, şi o concentraţie crescută, adică titru mare de astfel de anticorpi, restul sunt chestiuni birocratice”, a spus Florin Hozoc, CEO-ul unei firme importatoare de imunoglobulină.

Cert este că România se mişcă greu faţă de celelalte ţări europene: colectăm prea puţin, doar de la 1% dintre cei vindecaţi, iar media UE este de 8%, transmite Mediafax.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News