Statele UE reușesc astăzi să confiște mai puțin de 1% din cele 139 de miliarde de euro din profituri ale organizațiilor criminale. Valoarea bunurilor „înghețate”, adică sechestrate în așteptarea unei hotărâri a autorității judiciare, este în schimb în jur de 2% din întregul profit ilicit, potrivit Europa Today.

Acestea sunt cifrele prezentate de Comisia Europeană pentru a justifica urgența unei noi directive privind recuperarea și confiscarea bunurilor rezultate din activități ilegale. 

Accelerarea procedurilor de sechestru și de confiscare

Este o propunere care urmărește să accelereze și să eficientizeze procedurile de sechestru și confiscarea veniturilor din activități ilegale pedepsite în statele membre cu închisoare de la patru ani sau mai mult, potrivit sursei mai sus menționate.

Cu toate acestea, Comisia speră că noile reguli privind confiscarea vor putea fi aplicate în curând și pentru încălcarea măsurilor restrictive europene, cum ar fi actualele sancțiuni împotriva Moscovei și a oligarhilor săi considerați responsabili pentru invadarea Ucrainei.

În prezent, doar paisprezece din cele douăzeci și șapte de state membre au închisoare pentru încălcarea sancțiunilor.

Până când guvernele naționale aprobă și transpun regulile propuse de Comisie în codurile lor penale respective, represiunea asupra confiscării bunurilor se va aplica, prin urmare, numai organizațiilor criminale și activităților acestora. 

Cele mai profitabile sunt fraudele, care în 2019 au atras peste 77 de miliarde de euro în rețelele criminale, urmate de traficul de droguri (30 de miliarde), infracțiunile de mediu (9,5 miliarde), contrabanda cu tutun (8,3 miliarde), traficul de persoane (7,1 miliarde), fraudă cu carduri bancare (1,8 miliarde) și trafic ilicit de arme (408 milioane) și migranți (289 milioane). 

Concret, ce urmărește noua directivă propusă?

Directiva propusă urmărește, în primul rând, extinderea mandatului oficiilor naționale de recuperare a bunurilor din activități infracționale pentru a include „înghețarea urgentă” a bunurilor până la maximum șapte zile atunci când există riscul ca bunurile să poată să fie ascunse autorităților (cum ar fi portofelele cu criptomonede). 

Propunerea include, de asemenea, înființarea de birouri de administrare a activelor în toate statele membre ale UE pentru a se asigura că activele înghețate nu își pierd valoarea, permițând vânzarea bunurilor sechestrate care s-ar putea deprecia cu ușurință sau sunt prea costisitoare de întreținut. 

Comisia Europeană estimează costuri suplimentare pentru administrațiile publice între 30 și 40 de milioane de euro. „Totuși – se arată într-un document al Executivului UE – costurile suplimentare sunt mai mult decât compensate” întrucât „măsurile avute în vedere ar putea avea ca rezultat o dublare aproximativă a activelor recuperate, care reprezintă acum un miliard de euro pe an”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News