Direcţia pentru Cultură din Caraş-Severin propune declasificarea câtorva imobile din Reşiţa, deoarece în ultimii 30 de ani noii proprietari au modificat vechile case muncitoreşti, astfel încât nu mai păstrează nimic din arhitectura originală.

'La începutul secolului trecut, aceste case păstrau arhitectura muncitorească. Ideea pentru care ele au fost clasate a fost tocmai de a păstra această arhitectură muncitorească. Adevărul este că pe teren oricine poate constata că demult acestea nu mai păstrează arhitectura de care spuneam. Sigur, în timp, trebuia gândit un sistem prin care aceasta să fie păstrată, dar să fie permisă şi dezvoltarea. Am văzut multe exemple în care se păstrează o parte şi o parte se dezvoltă mai departe, pentru că trebuie să le permitem şi proprietarilor de imobile din această zonă să trăiască la nivelul anului 2019. De aceea, trebuie să vedem cum rămâne cu aceste imobile în lista monumentelor istorice, pentru că acestea sunt monumente de Clasă A, adică de importanţă naţională, iar atunci când se schimbă proprietarul, atunci când acesta vrea să vândă, au nevoie de preempţiune şi de la Ministerul Culturii. Or, aceste case nu mai păstrează aproape niciun element din arhitectura muncitorească', afirmă directorul Direcţiei pentru Cultură Caraş-Severin, Liubiţa Raichici.

Potrivit sursei citate, soluţia ar fi să se facă o verificare în teren, să se constate ce anume se mai păstrează din acele timpuri şi să fie găsite soluţii arhitecturale pentru a putea funcţiona şi la nivelul anului 2019. Însă acolo unde nu se mai păstrează niciun element să fie făcută declasarea imobilelor respective. În plus, o declasificare a respectivelor case ar face mai uşoară vânzarea şi cumpărarea lor. Din păcate, deşi vechi de aproape două secole, casele din zona Rânduri din Reşiţa îşi pierd încetul cu încetul poveştile şi farmecul de altădată. Gusturile noilor proprietari şi materiale de construcţie au modificat substanţial casele din fosta colonie muncitorească formată în special din cehi, slovaci şi germani. Cu toate că sunt oameni care locuiesc în zonă de peste 40 de ani, unii dintre ei nici nu ştiu că micile lor case sunt monumente istorice. Alţii cunosc istoria locului din povestirile altora.

'Toate casele au fost construite de Uzinele Domeniile Reşiţa (fostul UDR) pentru muncitorii de aici, pentru oţelarii de la Combinatul Siderurgic Reşiţa. Au fost ridicate din cărămidă. Noi ne-am mutat aici în 1981 iar atunci, aici stăteau numai nemţi. În timp, unii au plecat în Germania iar alţii au murit. Înainte, am avut şi drumuri foarte bune, pavaj frumos, dar au venit şi au spart pentru canalizare, care oricum nu funcţionează nici acum. Aşa că acum totul e distrus. Nici casele nu s-au păstrat aşa cum au fost, nici drumul nu îl repară nimeni', a spus una dintre localnice.

La mijlocul secolului al XIX-lea, pe Dealul Mare şi Dealul Ceretului din Reşiţa erau construite o serie de case pentru muncitorii colonizaţi din Boemia, Moravia sau din statele germane, dovadă a expansiunii activităţii industriale din Reşiţa. Ansamblul de case de pe Rândurile I, II, III şi IV, după cum sunt cunoscute în ziua de astăzi, erau dovada unei arhitecturi muncitoreşti specifice, iar după 1990 au fost trecute în lista monumentelor istorice cu grad de protecţie. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News