Brexit-ul, criza iraniană, majoritatea parlamentară fragilă, incertitudinile economice, sunt doar câteva dintre dificultăţile care îl aşteaptă pe premierul britanic Boris Johnson după ce a fost învestit miercuri prim-ministru de regina Elisabeta a II-a, relatează AFP într-un comentariu.

Brexit Este cel mai important dosar care îl aşteaptă pe Boris Johnson, unul care a otrăvit viaţa politică a Marii Britanii după referendumul din iunie 2016 la care 52% dintre britanici au votat pentru părăsirea UE. Boris Johnson a promis, şi a repetat după anunţul victoriei sale, că va scoate ţara din UE pe 31 octombrie, data fixată acum pentru Brexit, prevăzut iniţial pentru 29 martie şi amânat în două rânduri. Şi chiar dacă vrea să ajungă la o soluţie negociată cu UE, el este gata şi să scoată ţara din blocul comunitar fără acord şi nu va accepta o nouă amânare. 'Suntem nerăbdători să lucrăm într-un mod constructiv cu premierul Boris Johnson', a reacţionat Michel Barnier, negociatorul şef al UE, la puţin timp după anunţul victoriei sale în alegerile interne ale conservatorilor.

Totuşi, dacă liderii UE sunt 'gata să lucreze din nou la declaraţia privind noul parteneriat' între Marea Britanie şi UE după Brexit, ei se opun unei redeschideri a negocierilor privind acordul de retragere. Acesta stabileşte condiţiile de divorţ şi prevede un dispozitiv controversat numit 'plasa de siguranţă' sau backstop care îşi propune să evite o frontieră fizică între Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord după Brexit. Or pentru Boris Johnson plasa de siguranţă este inacceptabilă.

Poziţiile celor două tabere par pentru moment ireconciliabile. Majoritate strânsă în parlament Partidul conservator al lui Boris Johnson are 130 de locuri în Camera Comunelor şi nu dispune de majoritate absolută decât cu sprijinul a zece deputaţi din micul partid unionist nord-irlandez DUP. Această majoritate strânsă, de numai două locuri, este cu atât mai fragilă cu cât mai mulţi deputaţi conservatori au avertizat că se vor opune unui 'no deal' dacă noul premier se va angaja în această direcţie şi ar putea fi tentaţi să se alieze cu opoziţia care doreşte organizarea unui vot de încredere, cel mai probabil după vacanţa parlamentară care începe joi seară. Un astfel de vot ar fi încă şi mai probabil dacă Boris Johnson va încerca să suspende parlamentul pentru a nu mai fi nevoie de votul deputaţilor pentru un 'no deal' şi să declanşeze alegeri anticipate. Riscuri economice Marea Britanie ar urma să intre în recesiune în caz de Brexit fără acord, a anunţat Oficiul pentru responsabilitate bugetară (OBR) în previziunile sale făcute publice săptămâna trecută.

Potrivit OBR, lira s-ar devaloriza cu 10% imediat după ieşirea britanicilor din UE pe 31 octombrie fără acord. Un astfel de scenariu previzionează grupul de reflecţie National Institute of Economic and Social Research (NIESR), care anticipează în acest caz o 'gravă încetinire', o cădere a lirei sterline de circa 10% şi o creştere a preţurilor care ar putea fi de 4,1%. La rândul său, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere previziunile sale de creştere mondială pentru 2019, invocând tensiunile comerciale persistente între Beijing şi Washington şi creşterea riscului unui Brexit fără acord.

Relaţia cu Iranul Boris Johnson vine la putere într-un moment în care relaţiile între Teheran şi Londra sunt în mod special tensionate, după confiscarea vineri, de către Iran, a petrolierului Stena Impero, navă suedeză sub pavilion britanic, la 15 zile după arestarea unei nave-cisternă iraniene de către autorităţile britanice în largul Gibraltar.

Ministrul iranian de externe Mohamad Javad Zarif l-a felicitat pe Boris Johnson după alegerea sa dar l-a avertizat că Iranul îşi va proteja apele teritoriale. 'Avem 1.500 de mile (peste 2.400 km) de coaste la Golful Persic. Sunt apele noastre şi le vom proteja', a spus el.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News