Diferența dintre troli și postaci. Raluca Radu: Unul dintre ei e un personaj negativ, vrea răul
Data publicării:
Autor: Ioan-Radu Gava
WhatsApp
Foto cu caracter ilustrativ: Pixabay
Foto cu caracter ilustrativ: Pixabay
Jurnalistul Val Vâlcu a adresat o întrebare referitoare la terminologia folosită în manualului UNESCO, „Jurnalism, fake news & dezinformare”. Acesta a făcut referire la două tipuri de oameni promovați de grupul Divertis în anii '90.

Invitată la DC News, unde s-a vorbit despre terminologia utilizată în manualul UNESCO, „Jurnalism, fake news & dezinformare”, profesorul univ. dr. Raluca Radu, director al Departamentului de Jurnalism de la FJSC, a explicat diferența dintre troli și postaci.

Val Vâlcu:Nu ați folosit cele două cuvinte inventate de Divertis în anii '90, zvonarul și răspândacul, personaje ale scenetelor acestui grup de umor. Exista fenomenul. Unde ați încadra zvonarul, cel care lansează zvonuri? Răspândacul poate să fie cel care dă share...“

Antonia Matei: „Cred că am folosit mai degrabă trolii. A rămas trol.“

Raluca Radu: Da, însă am explicat că în românește se folosește și postac, trolul are o acoperire mai mare, de aceea l-am folosit și în limba română, este și un personaj negativ care vrea răul. Postacul este un om de paie, nu are neapărat o intenție rea, distrugătoare. Trolul avea și această încărcătură în cuvânt...“

Val Vâlcu: „Trolul e un personaj de basm“

Antonia Matei: „Da, este din mitologia scandinavă...“

Rețelele sociale, rol nefast în propagarea fake news-urilor

Antonia Matei, lector univ. dr. la FJSC, a vorbit despre rolul negativ pe care rețelele de socializare îl au în propagarea știrilor false:

„Social media și platformele de social media au devenit instrumente foarte puternice în această luptă și au schimbat foarte mult câmpul de bătălie. De fapt, în Manualul UNESCO anti fake news se arată că jurnalismul este sub atac, e pe un câmp de luptă. Până la urmă, multe publicații preferă, în loc să dea pe televiziune, la radio ori pe site-ul lor, să dea mai întâi în social media, pentru că acolo lumea caută intens și, din păcate, atunci când ne întâlnim cu o informație greșită sau falsă, odată ce a intrat pe o platformă de socializare, a scăpat cu totul de sub control și, chiar dacă jurnaliștii o cataloghează drept falsă, răuvoitoare, este ca un bulgăre care o ia la vale și ajunge avalanșă până jos.

Jurnaliștii pot avea grijă să verifice mult mai bine informațiile pe care ei le dau și ăsta e un element important din manual, să se verifice cât mai bine informația înainte de publicare și, de asemenea, în partea de fact-checking, după publicare“, a precizat Antonia Matei (citește mai mult AICI).

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
pixel