România nu este străină de fenomenele meteo extreme, cu pagube și chiar victime. 

”Avem și noi extremele noastre care sigur că generează efecte asupra proprietăților și, din nefericire, uneori sunt și victime în urma unor astfel de manifestări extreme ale vremii. Aceste extreme ale vremii uneori iarna sunt asociate viscolelor, episoadelor cu ger sau ninsorilor abundente. Primăvara, vara, toamna cele mai periculoase sunt asociate precipitațiilor abundente, avem uneori și episoade de vânt puternic care provoacă pagube și victime, mai rar căderi de grindină atât de importante încât să provoace pagube importante în orașe. Altfel spus, le avem și noi pe ale noastre. Chiar dacă într-un clasament al dezastrelor naturale posibile pe această planetă, noi suntem undeva pe la jumătate, consecințele există.

Le percepem diferit. În orașele mari, în general infrastructura este concepută astfel încât să nu existe pagube materiale importante și numărul de victime să fie limitat. Pe de altă parte, în ultimele decenii, s-au făcut eforturi foarte mari pentru amenajarea hidrologică a cursurilor de apă. Ca o consecință, pentru cei care urmăresc cu atenție, pot observa că, din în ce în ce mai rar vorbim despre inundații pe râurile mari. Dar rămâne problema pe cursurile mici de apă, care reacționează primele când ploile sunt abundente. Acolo încă mai este de lucru dinspre autoritățile locale și aș spune că ajută foarte mult și conștientizarea și efortul personal al fiecărui locuitor din acele zone” spune Florinela Georgescu, director de prognoze ANM și directorul Școlii de Meteorologie din România, în interviul acordat DCNews. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News