Economistul Mircea Coșea a explica, în exclusivitate pentru DC News, de ce România nu poate ajunge la un deficit de 3% în 2022:

„În 2022 mi se pare că este imposibil să ajungem la un deficit de sub 3%. Această scădere a deficitului până la un asemenea nivel nu implică doar măsuri de natură monetară și fiscală, ci implică și măsuri de natură structurală. Economia trebuie să aibă o structură care să aibă două atribute pe care deocamdată nu le avem. În primul rând, să crească valoarea adăugată creată în țară, măcar până la media Europei, adică să trecem de la stadiul manufacturier al economiei la unul superior, valorificând mai mult producția internă.

În al doilea rând, trebuie să facem o echilibrare a deficitelor colaterale. Nu poți să ai un deficit atât de strâns la buget, când ai două deficite care sunt încă foarte mari, cel comercial și cel a contului curent. Pentru 2022, nu văd această posibilitate. S-ar putea să existe un trend de atingere a acestui scop, dar în 2022 nu văd posibil să scădem la sub 3%. Nu putem, pe termen de 12 luni, să realizăm acest lucru“, a punctat, pentru DC News, economistul Mircea Coșea.

Creștere economică de peste 4%. Mircea Coșea, întrebări CHEIE. Legătura cu PNRR

În același timp, economistul Mircea Coșea a venit și cu o serie de întrebări privitoare la creșterea economică:

"Totuși, aș avea câteva întrebări. În primul rând, această creștere de 4% este, în mare parte, bazată pe efectele pe care le are PNRR-ul? Adică se pleacă de la ideea că începând cu primul trimestru al anului 2022 PNRR-ul va fi pus în funcțiune? Pleacă de la această posibilitate de transformare a efectelor PNRR-ului în beneficii pe creștere în a doua jumătate a anului? După părerea mea, PNRR-ul nu va aduce efecte de creștere la nivelul anului 2022, poate mai târziu.

În al doilea rând, sunt curios care este raportul dintre creșterea economică și datoria publică? Nu știu, nu am văzut și este important pentru că asta va arăta în ce măsură creșterea va folosi anumite elemente de îndatorare și asta trebuie să fie cunoscut încă de la început.

În al treilea rând, această creștere economică se bazează pe o restructurare a sectorului public sau nu? La sectorul public sunt probleme nerezolvate care țin de o creștere a cheltuielilor în condițiile în care eficiența nu este dovedită.

În ultimul rând, această creștere este corelată cu prognozele de creștere la nivel global și european? Din acest punct de vedere, mi se pare că există o mică doză de optimism. Ceea ce se cunoaște acum la nivel european și global este mai mic decât 4,2%. Este în jur de 2,8-3%. Deci, care sunt argumentele pentru care cei care au creat bugetul cred că vom avea niște atribute de creștere mai mari decât economia globală, în condiții în care, criza și tot ceea ce înseamnă creștere prețurilor este un fenomen global? Concluzia mea este că, la nivelul de informații pe care îl am, mi se par indicatori realiști“, a întrebat economistul Mircea Coșea (citește mai mult AICI).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News