Cormorani, semnal de alarmă. Petre Daea, explicație
Data actualizării:
Data publicării:
Autor: Bogdan Cotigă
WhatsApp
Daea
Daea
Cormoranii sunt o foarte mare problemă pentru acvacultura din România şi pentru unii fermieri piscicoli care au fost nevoiţi să renunţe la afaceri şi să se reprofileze din cauza pierderilor înregistrate şi de aceea Comisia Europeană trebuie să găsească soluţii, a declarat, joi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

El a făcut aceste precizări în contextul recentelor declaraţii din Parlamentul European în care încerca să atragă atenţia asupra pagubelor imense pe care le produc cormoranii fermierilor piscicoli, decimând peştele, în condiţiile în care această specie de păsări este protejată printr-o directiva europeană, iar mijloacele folosite de fermieri pentru a-i alunga s-au dovedit ineficiente.

"Unii fermieri piscicoli au fost nevoiţi să renunţe la afaceri şi să se reprofileze, să cultive terenurile pur şi simplu ca pe terenuri arabile, secând bălţile respective pentru că nu mai puteau face faţă. Este o îngrijorare la nivelul fermierilor români şi nu numai, ci şi a celor din alte ţări în ceea ce priveşte activitatea din acvacultură. Ei nu-şi mai pot dezvolta afacerea, nu mai pot accesa fonduri de la UE pentru că activitatea de pescuit este paralizată de numărul mare de cormorani, care, având protecţie, afectează populaţia de peşti. Ei nu se mai sperie de nimic, toate mijloacele care au fost folosite de fermierii piscicoli s-au dovedit ineficiente. Ei nu se mai sperie de om, intră în masa apei şi mănâncă peştele şi dezastrul este formidabil la pepinierele piscicole, cele care asigura continuitatea procesului piscicol şi împrospătarea resursei. Eu într-adevăr am avut o discuţie cu comisarul Vela (comisarul european Karmenu Vella, responsabil pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit, n.r.) în România despre cormorani, i-am spus-o şi lui aşa şi repet: cormoranii fac baie în piscină, aşa cum urşii bat la geamul românilor, aşa cum urşii au luat-o prin oraşele de munte şi dirijează circulaţia. Trebuie să găsim soluţii să reducem populaţia. Protejăm cormoranul, dar în biodiversitatea aceasta sunt şi peştii", a subliniat Petre Daea.

Ce așteaptă fermierii piscicoli

Daea a precizat că fermierii piscicoli şi pescarii aşteaptă soluţii din partea CE, care a venit cu propunerea de a distruge cuiburile cormoranilor, însă acestea se află la 40 de metri de sol. "Arborii sunt atât de înalţi, cine se urcă să distrugă cuibul de cormoran, că doar nu pune ouăle pe stradă, că dacă le-ar pune le-am aduna", a spus ministrul Agriculturii. Declaraţiile ministrului sunt susţinute de preşedintele Asociaţiei Naţionale a Fermierilor Piscicoli (ANFP), Cătălin Platon, care afirmă că ar trebui acordat un sistem de compensaţie pentru fermierii piscicoli din România care înregistrează pagube din cauza cormoranilor, la fel cum se întâmplă şi în alte ţări europene, coroborat cu un plan de management al populaţiei de cormorani."Eu nu înţeleg de ce o situaţie atât de gravă a luat o turnură de vodevil. Dacă aţi şti de cât timp facem intervenţii să se discute în spaţiul public pe acest subiect, dar se pare că acesta este singurul mod la care presa acţionează", a spus Platon, făcând referire la declaraţiile ministrului Daea din Parlamentul european.

140.000 de exemplare în România

 El a precizat că populaţia de cormorani a crescut foarte mult din 1979 de când comunitatea europeană a decis să protejeze această specie, alături de altele, de la 5.000 - 6.000 la 1,8 milioane exemplare, iar în România sunt în jur de 140.000, şi nu doar în Deltă sau la Dunăre, ci peste tot unde sunt ferme piscicole. "Cormoranul este reprezentantul de seamă, că mai sunt şi alte specii de păsări, vreo 30, şi un mamifer, care fac prăpăd în fermele piscicole, dar cormoranul este cel mai vizibil şi mai rău dintre toate. În 1979, Comunitatea Economică Europeană a stabilit ca o serie de specii să fie protejată special, printre care şi cormoranul, care la acea vreme când s-au făcut studiile, număra 5.000-6.000 de exemplare în Europa. Când au apărut măsurile de protecţie pentru cele două specii de cormoran, cormoranul mare şi cormoranul mic, nu a mai fost voie să se ia nicio o măsură asupra lor. În directivă scria clar: se interzice deranjul păsărilor. Practic, trebuia să asişti cum vine cormoranul şi îţi ia peştele şi nu aveai voie să faci nimic. În România, erau atunci doar în zona Deltei şi a Dunării. (...) Noi nu am auzit de cormorani până în 1995 în zona Moldovei, nu mai zic de Satu Mare, Oradea, Fălticeni, iar populaţia de cormorani a crescut înfiorător. La ora actuală, în Europa sunt 1,8 milioane, iar în România, după ultimul inventar, incomplet de altfel, doar în zona Dunării şi Deltei sunt în jur 70.000 de cormorani. Cu toţi cei din afara Deltei avem cam 140.000 exemplare. Au apărut şi la Braşov", explică şeful Asociaţiei.

VEZI ȘI:

Petre Daea, viralul zilei pe Facebook. Totul a fost LIVE

Daea, INOVAȚIE în construcții. Un nou material pentru izolație

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
pixel