Analiștii de politică externă sunt rezervați în privința evoluției conflictului SUA-Iran. Mulți se tem de o escaladare a violenței, iar marele public e îngrijorat chiar de riscul unui război.

Istoria anilor 90 mă face, însă, să cred că e mai probabil un alt scenariu. Milionul de oameni de la funeraliile gen. Soleimani nu înseamnă nimic, fiindcă în Iran e dictatură. Păstrând proporțiile (Iranul are de patru ori populația României), la fel de mulți îl aclamau pe Ceaușescu la defilarea de 23 August, în 1989. Peste patru luni, 20 de milioane aclamau execuția de la Târgoviște.

Bun, o să obiectați că dictatorul român nu putea sechestra decât petrolierele administrate de Traian Băsescu, în vreme ce ayatolahii pot bloca Strâmtoarea Ormuz. Ceaușescu nu, dar prietenul său Saddam Hussein putea ataca petrolierele, între 1991-2003, cât s-a aflat în conflict cu SUA. Uite că n-a făcut-o!

Să nu uităm nici ce s-a întâmplat în Serbia. Forțele NATO i-au bombardat pe sârbi începând din 24 martie 1999. Au fost atacate cu rachete lansate de pe submarine sau de pe nave din Mediterana, și mai ales din aer, ținte militare și centre de comandă. Inclusiv centralele electrice, podul de peste Dunăre, releele de comunicație, fabrici. Pentru că le putea folosi și armata. Deciși să moară cu arma în mână pentru Kosovo, sârbii nu au putut să trăiască fără apă curentă, frigider, televizor și telefon decât trei luni, așa că trupele NATO au intrat fără să piardă un om în Pristina. Regimul Milosevici s-a prăbușit un an mai târziu, măturat de manifestațiile izbucnite între cele două tururi de scrutin la alegereile semilibere de la Belgrad.

Da, dar în Serbia au acționat toate țările NATO, inclusiv Germania, care a lansat pentru prima dată atacuri aeriene după 1945. În total, ar fi acționat în spațiul aerian sârb peste 1000 de aeronave militare.

Ok, este posibil ca țările UE să nu susțină o intervenție militară în Iran, dar nu de armament duc lipsă Statele Unite. Nici de aliați pe plan militar, ca să nu menționăm decât Israelul și Arabia Saudită. 

De aceea cred că aytolahii ar trebui să-și facă mai multe griji decât occidentalii. Cel mult, pentru o scurtă perioadă s-ar putea scumpi benzina, dar nu sunt europenii cei mai îngrijorați de încălzirea globală?

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News