Teoretic, laptele de porc ar putea fi o alternativă la popularul lapte de vacă. Doar că... există o problemă.

Laptele de scroafă este bogat din punct de vedere nutrițional, dar neviabil din punct de vedere economic. Trebuie ştiut că laptele de scroafă nu este foarte diferit de alte tipuri de lapte pe care le consumăm, cum ar fi cel de vacă, de oaie sau de capră. Conținutul său de grăsime este de 8.5%, în comparație cu cel al vacii, care este de 3.5%, ceea ce înseamnă că ar putea fi mai hrănitor chiar și pentru noi.

Dacă mâncăm carne de porc, de ce să nu le bem și laptele?

Singurul motiv pentru care nu găsim la supermarket cutii de lapte de scroafă este că ar fi nepractic. Scroafele nu stau să fie mulse. Dacă vacile sunt liniștite în timpul mulsului, scroafele, în special cele cu pui, pot fi foarte agresive. Mulgerea acestor animale ar necesita mult mai mult efort decât la vaci sau la oi. O altă problemă este că scroafele dau lapte doar pentru aproximativ 15 secunde o dată. Pe de altă parte, vacile au au un uger ce facilitează mulsul și dau lapte timp de peste zece minute în majoritatea cazurilor. În timp ce o scroafă produce, în medie, cel mult 5.8 litri de lapte, o vacă poate produce până la 30 de litri. De asemenea, în timpul lactației, scroafele nu pot rămâne din nou gestante, astfel încât nu este posibilă aprovizionarea constantă cu lapte. Toate acestea fac ca producția de lapte de scroafă să fie neviabilă din punct de vedere economic.

Brânză din lapte de scroafă?

În pofida tuturor acestor dificultăți, există întreprinzători care s-au aventurat în producția de lapte de scroafă. Fermele „Piggy’s Palace” și „The Courtyard Dairy” – situate în Olanda și, respectiv, în Scoția – produc cantități mici de brânză din lapte de scroafe, sortimentele fiind vândute la nivel local. Deoarece laptele de porcine are ceva mai multă grăsime, brânza are un gust mai cremos. Cu toate acestea, locul care a reușit să obțină cele mai bune rezultate din producția de brânză de porcine este Italia, scrie publicaţia Fine Dining Lovers.

În Toscana, poți găsi așa-numita „Porcorino” (sau „Porcherino”, în dialectul local), care se poate să aibă o tradiție de milenii, deși este considerată „cea mai rară brânză din lume”. Pentru că este produsă în cantități minuscule, ca să o poți gusta, trebuie să cauți micile ferme care lucrează cu acest tip de brânză. Însă, dacă nu ai niciun interes să iei la „periat” Toscana, o altă opțiune este să o cumperi la licitație, unde un kilogram de brânză de scroafă poate costa până la 2.500 de euro. 

Laptele de măgăriţă, cel mai apropiat de laptele matern

Laptele de măgăriţă este cunoscut încă din antichitate pentru proprietăţile sale uimitoare asupra sănătăţii însă, recent a revenit în atenţia comunităţii medicale datorită tolerabilităţii sale înalte în rândul copiilor alergici la proteina din lapte de vacă precum şi a beneficiilor generale asupra sistemului imunitar, atât la bebeluşi şi copii cât şi la adulţi.

În antichitate, Hippocrate (460 - 370 i.e.n), părintele medicinei, îl recomandă pentru tot felul de afecțiuni, începând cu infecțiile, cazurile de otrăvire, diverse răni sau probleme ale ficatului. Laptele de măgăriță este cunoscut încă din antichitate pentru proprietățile sale uimitoare asupra sănătății însă, recent, a revenit în atenția comunității medicale datorită tolerabilităţii sale înalte în rândul copiilor alergici la proteină din lapte de vacă precum și a beneficiilor generale asupra sistemului imunitar, atât la bebeluși și copii cât și la adulți.

Hippocrate (460 - 370 i.e.n), părintele medicinei, îl recomandă pentru tot felul de afecțiuni, începând cu infecțiile, cazurile de otrăvire, diverse răni sau probleme ale ficatului. Plinius cel Bătrân (23 - 70 d.HR.) îl recomandă că tratament pentru febra mare, gargară în cazuri de durere în gât sau tușe și pentru recuperarea puterii în cazuri de anemie sau slăbiciune și chiar pentru hemoroizi. Ceva mai recent, în tradiția românească, laptele de măgăriță era singurul tratament capabil să diminueze puternicele convulsii de tușe persistența, cunoscută că și “tusea măgărească”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News