Vânzarea rezervelor de cupru ale României ridică multe semne de întrebare. Unul dintre acestea, și poate cel mai important, este prețul licitației care a fost raportat doar la valoarea activelor societății  şi cantitatea de cupru care poate fi exploatată,   fără să fie luată în considerare şi valoarea zăcământului.

La  stabilirea preţului de pornire a licitaţiei a fost aplicată metoda activului net corectat, în care bunurile necesare exploatării sunt evaluate diferit de activele considerate fără valoare, şi a cash-flow, respectiv a fluxului de numerar, în condiţiile în care compania, care deţine exploatarea Roşia Poieni unde sunt concentrate 60% din rezervele de cupru ale României şi care a intrat pe profit în ultimii doi ani, a fost tratată de stat ca fiind în stare de faliment şi criză de lichidităţi, scrie Mediafax

"Preţul de vânzare a fost determinat prin raport de evaluare întocmit în conformitate cu standardele ANEVAR (Asociaţia Naţională a Evaluatorilor din România-n.r.), pe baza aplicării metodei activului net corectat şi a cash-flow. În evaluare nu a fost luată în considerare valoarea zăcământului, ci valoarea activelor societăţii şi cantităţile de minereu cuprifer estimate a fi exploatate în condiţiile efectuării investiţiilor tehnologice şi de mediu preliminate de către conducerea societăţii prin intermediul unui plan de afaceri", se arată într-un document oficial obţinut de Mediafax.

Preşedintele Agenţiei Naţionale a Resurselor Minerale (ANRM), Alexandru Pătruţi, a confirmat că în preţul licitaţiei pentru Cupru Min nu a fost inclus şi zăcământul de minereu, pentru care cumpărătorul preia licenţa de exploatare, valabilă până în 2019, pe considerentul că acesta nu este vândut, ci rămâne în proprietatea statului. El a arătat totodată că Guvernul nu a selectat un evaluator la vânzarea companiei.

"La vânzarea Cupru Min nu a fost selectat un evaluator şi nu a fost pus în calcul zăcământul, pentru că zăcământul nu se vinde, rămâne în proprietatea statului", a spus Pătruţi.

Preţul minim pentru licitaţie a fost propus de un evaluator, care a analizat însă doar patrimoniul companiei şi a preluat de la Ministerul Economiei şi companie estiumările privind necesarul de investiţii la Cupru Min.

Gradul de recuperare, ajustat cu pierderile tehnologice, asigură o cantitate de două milioane tone cupru, care la cotaţia actuală pe piaţa internaţională, de 8.500 dolari/tonă, conduce la o valoare totală de 17 miliarde dolari, din care se scad cheltuielile de exploatare şi producţie, potrivit unor specialişti din industrie. Documentul citat relevă însă că necesarul de investiţii pe baza căruia a fost estimată cantitatea de cupru care poate fi exploatată, unul dintre cele două criterii prin care a fost calculat preţul de pornire la licitaţie, a fost stabilit de conducerea societăţii, nu de un evaluator independent. Necesarul de investiţii tehnologice a fost estimat la 67,3 milioane euro, din care 61 milioane euro realizat până în 2015, iar investiţiile de mediu au fost evaluate la 32,2 milioane euro, din care 17 milioane euro pentru acest an pentru extracţia şi prepararea minereurilor neferoase şi rare.Citește și:Cuprul românesc, cumpărat de o societate de tip bidon care nu dispune de fondurile necesareUngureanu despre Cupru Min: Sloganul se aseamănă cu cel din anii 90: “Nu ne vindem ţara”

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News