Cutremurul din 1940 (7,4 grade richer şi 133 km adâncime), în Bucureşti un singur bloc s-a prăbuşit: Carlton (P+12+M, 47 metri), alte zeci de blocuri au fost avariate. Majoritatea pagubelor s-au înregistrat în Moldova. Se estimează că au fost 1000 morţi, informaţiile exacte au fost cenzurate din cauza războiului.

Nici azi nu se ştie cauza principală a prăbuşirii blocului Carlton, diverse site-uri spun că unii stâlpi fuseseră sparţi pentru a mări sala de cinema, altele că aşa a fost proiectul de la început, stâlpii din spate se sprijineau pe grinzile sălii de cinema fără a avea continuitate către sol, altele că blocul a intrat în balans, stâlpii din faţă s-au fracturat şi blocul prăbuşindu-se către bulevard, altele că betonul avea slabă calitate etc.

Cutremurul din 1977 (7,2 grade richer şi 94 km adâncime) deşi mai mic, a fost simţit cu intensitate mai mare şi a produs mai multe pagube decât cutremurul din 1940, din cauza adâncimii mai mici a propagat unda de şoc către Bucureşti unde s-au prăbuşit 33 clădiri mari, unele avariate de cutremurulul din 1940. Oficial au fost 1578 morţi din care 1424 în Bucureşti.

Alte sute de blocuri au fost avariate, de exemplu blocurile Mercerie şi Tehnoimport, şi hotelul Dorobanţi, acestea au fost cârpite în grabă la ordinele lui Nicolae Ceauşescu pentru a ascunde avariile şi a le aduce la starea dinainte de cutremur, nu consolidate pentru a corespunde normelor seismice actuale. Avariile suferite la cutremur plus infiltraţiile de apă în crăpături le aduc în pericol iminent de prăbuşire la următorul cutremur.

Cel mai puternic cutremur pe teritoriul României a avut loc la 26 octombrie 1802, magnitudine estimată 7,9 – 8,2

Cutremure se produc şi în regiunea Banat, cel mai puternice fiind pe 12 iulie 1991 (5,7 grade) şi 2 decembrie 1991 (5,6 grade) dar fiind cutremure de suprafaţă (<10 km) intensitatea VII a fost resimţită doar pe rază de câteva zeci de km.

INFP a făcut această hartă cu blocurile prăbuşite sau avariate la fiecare cutremur. Majoritatea erau în zona Calea Victoriei – Bulevardele Nicolae Bălcescu şi Magheru – Piaţa Rosetti şi aveau peste 8 etaje.

Din cele 33 clădiri prăbuşite în Bucureşti, 3 erau construite în perioada comunistă cu „defecte”: o scară a blocului 30 de pe strada Ştefan Cel Mare colţ cu Lizeanu cu o agenţie loto la parter care a spart un stâlp de rezistenţă pentru a face loc unei maşini în vitrină, şi scara F a blocului OD16 de pe Bulevardul Armata Poporului (azi Iuliu Maniu) unde şeful de şantier a furat ciment, blocul fiind construit mai mult din nisip, a 3-a clădire prăbuşită fiind Centrul de Calcul al Ministerului Transporturilor. Toate 3 fiind reconstruite într-un stil diferit faţă de cel original, notează Hartablocuri.ro.

VEZI ȘI: Unde puteți locui dacă vreţi 100% siguranţă la cutremur. Care ar fi cel mai ok etaj în caz de seism - https://www.dcnews.ro/unde-puteti-locui-daca-vreti-100prc-siguranta-la-cutremur-care-ar-fi-cel-mai-ok-etaj-in-caz-de-seism_909543.html

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News