Data publicării:

De ce armenii serbează Crăciunul diferit de români. Pe 6 ianuarie 2024 sunt Nașterea lui Hristos și Boboteaza

Autor: Ioana Dinu | Categorie: Stiri
WhatsApp
foto pexels
foto pexels

În fiecare an, pe data 6 ianuarie, Biserica Apostolică Ortodoxă Armeană celebrează sărbătoarea Nașterii Lui Hristos și Bobotează.

Armenii sărbătoresc sâmbătă, pe 6 ianuarie, Crăciunul odată cu Boboteaza. Poporul armean ortodox respectă calendarul primar al creştinilor.

Deputatul Varujan Pambuccian a vorbit despre sărbătorile de mâine. El a explicat, în detaliu, de ce armenii au Crăciunul diferit de români.

„Mâine Biserica Apostolică Armeană sărbătorește Nașterea Domnului. Data nu o știe nimeni, pentru că nu este documentată nicăieri. Ce știm este opoziția creștinilor din primele două secole față de sărbătorirea oricărei date de naștere, inclusiv a datei nașterii Domnului Iisus, părinții primelor biserici creștine considerând acest obicei ca fiind unul păgân și ironizându-l în scrierile lor. Ceea ce sărbătoreau toți creștinii în această perioadă a anului era Epifania, pe 6 Ianuarie.

În absența oricărei indicații în Noul Testament, comunitățile creștine au început să accepte ca dată a nașterii Domnului această dată, considerând că Iisus s-a botezat și și-a revelat natura divină în ziua în care s-a născut. Atunci când nu există o informație istorică clară, simbolurile vin și îi suplinesc absența.

Odată cu oprirea persecuțiilor împotriva creștinilor în Imperiul Roman, în anul 325, împăratul Constantin a acceptat creștinismul ca una dintre religiile acestuia. Dar creștinismul a devenit religie oficială a Imperiului abia în anul 380, sub împăratul Teodosiu, ultimul împărat care a condus Imperiul Roman în integralitatea sa, înainte de ruptura politică între componenta estică și vestică, ruptură ale cărei consecințe le trăim până în ziua de azi.

În cei 55 de ani scurși între aceste momente, creștinismul a făcut eforturi mari pentru a deveni una dintre religiile importante ale Imperiului. Și unul dintre câmpurile de luptă fundamentale a fost cel al simbolurilor. De aceea, în anul 336, Episcopul Romei, Papa Iulius I, a proclamat ca dată a Crăciunului 25 Decembrie, ultima zi de Saturnalii adică, zi în care romanii sărbătoreau nașterea Soarelui de Neînvins. Plasarea unei sărbători creștine peste una păgână era, de altfel, un obicei destul de uzitat de către biserică. Așa a devenit 25 Decembrie ziua în care majoritatea creștinilor sărbătoresc Crăciunul.

Și cei de rit vechi (pe calendarul Iulian, adică) și cei de rit nou (pe calendarul Gregorian). Doar că 25 Decembrie Iulian înseamnă 7 Ianuarie Gregorian și de aceea creștinii de rit vechi sărbătoresc Crăciunul pe 7 Ianuarie. Și că tot am pomenit lucrul acesta le doresc un Crăciun fericit!Biserica Armeană nu avea de ce să facă asemenea suprapuneri peste sărbători păgâne. În spațiul istoric armean creștinarea a avut loc relativ repede, astfel că în anul 301 când regele Drtad al IV-lea a decretat creștinismul ca unică religie a statului armean, majoritatea armenilor erau deja creștini.

De aceea nu a fost necesară nici mutarea datei Nașterii Domnului, și așa nedocumentată în Noul Testament, și așa identificată simbolic începând cu secolul al III-lea cu Epifania. Acesta este motivul pentru care Biserica Armeană și alte câteva biserici orientale sărbătoresc Crăciunul așa cum a fost sărbătorit începând cu secolul al III-lea. Și tot acesta este motivul pentru care urarea de Crăciun este „Cristos s-a născut și ni s-a revelat!” iar răspunsul la aceasta este Օրհնեալ է Յայտնութիւնն Քրիստոսի, adică „Binecuvântată este revelarea lui Cristos!”, a explicat Varujan Pambuccian.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
pixel