Sociologul Alfred Bulai a vorbit, în cadrul emisiunii Nod în Papură, despre momentul în care studenţii din România au avut o schimbare de ideologie şi au devenit "de stânga". 

"În '90, studenţii erau de dreapta. Pentru că s-au legitimat ca fiind anticomunişti. Era celebra dispută, comunism - anticomunism. S-au plasat uşor aberant în dreapta. În '95 a fost prima mare schimbare, au devenit de stânga. Pentru că a fost o grevă uriaşă în sistemul de învăţământ, a paralizat tot sistemul de învăţământ. Totul a plecat de la Galaţi, când un rector a aplicat o lege prin care le cerea bani studenţilor pentru restanţe. S-a făcut grevă în toată ţara. Dar atenţie, acum ei militau pentru gratuităţi. Nu mai voiau taxe, deveniseră de stânga, cum sunt şi ceilalţi studenţi din lume. Cea mai mare aspiraţie o au cei cu cea mai proastă situaţie materială. Evident că eşti de stânga. Grosul studenţilor sunt într-o situaţie financiară mai proastă, sau fac credite la care plătesc toată viaţa", a declarat Alfred Bulai la emisiunea Nod în Papură. . 

"Şansa la educaţie în comunism era reală. Astăzi, mult mai mică"

"Şansa la educaţie a fost una reală în comunism. Eu nu ştiu dacă mai făceam în ziua de azi facultate, că provin dintr-o familie mai mult decât modestă, meditaţii nu am făcut. M-am descurcat cu ce îmi oferea sistemul şi am intrat la facultate, cu o concurenţă uriaşă, erau 20-30 pe loc. Dar zic de şansa la educaţie pentru că am avut colegi veniţi din zone rurale, care nu văzuseră o piesă de teatru în viaţa lor. Dar au intrat la filozofie, unde se intra greu! Şansa la educaţie este mult mai mică astăzi. Un copil care se naşte într-o lume rurală autentică, nu din aia periurbană, nu mai are şanse. Pentru că nivelul şcolii în teritoriu este atât de slab, încât are tot mai puţine şanse să ajungă la un liceu bun, nu vorbim de facultăţi. Astea sunt realităţi. Eu admir partea de dreapta, care înseamnă libertăţi, drepturi, dar pe de altă parte, o dimensiune socială noi am moştenit-o. Eu în facultate am mers în taberele studenţeşti, era gratis totul, şi am făcut protest că ne cereau 3 lei la un moment dat. La Costineşti, preţul la bere la restaurant era cel de alimentară, intrarea peste tot era gratis. Această filozofie a gratuităţii era generală", a mai precizat Alfred Bulai. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News