Fostul fotbalist vedetă David Beckham a fost aspru criticat joi pentru promovarea Qatarului într-o campanie publicitară, emiratul urmând a găzdui Cupa Mondială 2022 începând din 20 noiembrie, scrie AFP.

"Este perfecţiunea pentru mine", a afirmat David Beckham despre această ţară, în videoclipuri pentru Qatar Tourism. "Este un loc incredibil pentru a petrece câteva zile", a spus el, înainte de a adăuga: "Abia aştept să-mi duc copiii acolo".

În aceste clipuri publicitare fostul mijlocaş poate fi văzut pe motocicletă, într-o barcă, în deşert sub un cort alături de bărbaţi în portul tradiţional sau într-o piaţă de mirodenii. El laudă "amestecul dintre modernitate şi tradiţie", care creează "ceva cu adevărat special".

De când a fost desemnat în 2010 să organizeze Mondialul 2022, Qatarul a făcut obiectul unei atenţii deosebite din partea organizaţiilor pentru drepturile omului, în special în ceea ce priveşte condiţiile de muncă ale lucrătorilor sau situaţia minorităţilor sexuale.

Potrivit presei britanice, această campanie i-a adus lui Beckham 10 milioane de lire sterline.

Vedeta a fost aspru criticată pe reţelele de socializare, mai ales de internauţii care deplâng soarta comunităţii LGBT din Qatar.

Organizaţia Amnesty International a condamnat această campanie, invocând "bilanţul îngrozitor al ţării în domeniul drepturilor omului".

"Renumele mondial şi statutul lui Beckham înseamnă aur pentru imaginea Qatar, însă el ar trebui să folosească această imagine ca să ceară FIFA şi autorităţilor qatariene să repare abuzurile teribile la care au fost supuşi zeci de mii de lucrători migranţi în timpul construirii" infrastructurii pentru Cupa Mondială, a declarat Felix Jakens, unul dintre responsabilii Amnesty pentru Marea Britanie.

Qatarul a expulzat zeci de muncitori străini care şi-au cerut salariile neplătite pentru munca prestată la organizarea Campionatului Mondial de Fotbal

Qatarul a expulzat zeci de muncitori străini care au organizat o demonstraţie pentru a-şi cere salariile neplătite, cu mai puţin de trei luni înaintea startului Cupei Mondiale de fotbal din această ţară, a anunţat luni un ONG britanic, citat de AFP.

Autorităţile de la Doha, criticate în mod regulat de ONG-urile internaţionale pentru modul în care tratează sute de mii de muncitori din Asia, în special pe şantierele majore ale Cupei Mondiale 2022, au confirmat reţinerea manifestanţilor, dar au refuzat să spună dacă unii dintre ei au fost expulzaţi.

În timpul unui protest din 14 august, cel puţin 60 de muncitori - dintre care unii nu fuseseră plătiţi timp de şapte luni - au blocat traficul în afara companiei Al Bandary din Doha, se precizează într-un comunicat al Equidem, o organizaţie de consultanţă, specializată în drepturile omului şi dreptul muncii, cu sediul la Londra.

'Am vorbit cu muncitorii care protestau şi cu unul dintre aceştia care a fost deportat în Nepal. Am confirmat că s-a întors acasă şi că şi alţii, din Nepal, Bangladesh, India, Egipt şi Filipine, au fost deportaţi', a declarat directorul executiv al Equidem, Mustafa Qadri. Guvernul Qatarului a precizat duminică, într-un comunicat, că 'un număr de protestatari au fost arestaţi pentru încălcarea legilor de securitate publică'.

'O minoritate de persoane care nu au protestat în mod paşnic şi au acţionat încălcând legile siguranţei publice sunt expuse riscului de deportare prin ordin judecătoresc', a menţionat executivul qatarian, fără să ofere numărul muncitorilor vizaţi.

Ministerul Muncii din Qatar a afirmat, la rândul său, că a plătit salariile lucrătorilor de la Al Bandary, fără alte detalii. Ministerul a adăugat că au fost luate 'măsuri' împotriva companiei, care era deja cercetată pentru neplata salariilor.

Cupa Mondială de fotbal, ediţia 2022, începe pe 20 noiembrie în micul emirat bogat în gaze, urmând să se încheie pe 18 decembrie.

Grupurile pentru drepturile omului şi-au intensificat campaniile înainte de Cupa Mondială şi au cerut FIFA să plătească despăgubiri lucrătorilor. Însă Qatarul se apără subliniind că a luat măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor muncitorilor străini, prin impunerea unui salariu minim şi prin interzicerea comportamentului dictatorial avut anterior de anumiţi angajatori, care i-au împiedicat pe angajaţii lor să părăsească ţara sau să-şi schimbe locul de muncă, notează Agerpres. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News